9 definiții pentru morcoașă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

morcoașă sf [At: DDRF / V: mărăcaș s, mărcoajă, mărcoașe (Pl: ~oși), ~rocaș (Pl: ~uri) sn, ~aje, ~roc~, ~oș sn / Pl: ~șe / E: mg marokvas] 1 (La plug) Bârsă. 2 Fiecare dintre cele două semicercuri de fier cu care se ferecă osia carului, ca să nu se roadă Si: bleau. 3 Bucată de fier de la capătul din față al oiștii căruței, terminată cu un cârlig, în care se prind opritorile. 4 (La leucă) Mănușă. 5 (La coasă) Inel metalic în care se introduce coada Si: brățară. 6 Parte bombată a unor obiecte Vz cocoașă.

*morcoáșă (oa dift.) f., pl. e (sîrb. morkvaša, d. ung. marokvas, id., d. marok, scobitura mîniĭ, și vas, fer). Trans. Ban. Olt. Bleah. – La NPl. Ceaur, 27, -oașe: coasa începu să se miște din morcoașe.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORCOÁȘĂ s. v. bârsă, bleau, brățară, cârceie.

morcoașă s. v. BÎRSĂ. BLEAU. BRĂȚARĂ. CÎRCEIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

morcoáșă (-e), s. f. – Bucea, obadă la roata carului. Mag. marokvas (Cihac, II, 517; Gáldi, Dict., 144), în parte prin intermediul sb. morokvasa (Tiktin; Candrea). În Trans., Banat și Olt.Der. morcoși, vb. (a pune obezi la roată).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

morcoáșă, morcoáșe, s.f. (reg.) tinichea; unealtă proastă.

Intrare: morcoașă
morcoașă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • morcoașă
  • morcoașa
plural
  • morcoașe
  • morcoașele
genitiv-dativ singular
  • morcoașe
  • morcoașei
plural
  • morcoașe
  • morcoașelor
vocativ singular
plural