11 definiții pentru monoplan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOPLÁN, monoplane, s. n. Avion cu o singură aripă, așezată transversal și simetric față de fuzelaj. – Din fr. monoplan.

MONOPLÁN, monoplane, s. n. Avion cu o singură aripă, așezată transversal și simetric față de fuzelaj. – Din fr. monoplan.

monoplan sn [At: CADE / Pl: ~e / E: fr monoplan] Avion cu o singură aripă, dispusă transversal și simetric față de fuselaj.

MONOPLÁN, monoplane, s. n. Avion cu o singură pereche de aripi dispuse simetric față de fuzelaj.

MONOPLÁN adj., s.n. (Avion) cu un singur rând de aripi. [Cf. fr. monoplan].

MONOPLÁN adj., s. n. (avion) cu un singur rând de aripi. (< fr. monoplan)

MONOPLÁN ~e n. Aparat de zbor cu un singur rând de aripi. /<fr. monoplan

monoplan n. aeroplan cu o singură suprafață plană.

*monoplán, -ă adj. (mono- și plan). Care are un singur plan. S. n., pl. e. Aeroplan monoplan. V. biplan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monoplán (-no-plan) s. n., pl. monopláne

monoplán s. n. (sil. -plan), pl. monopláne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MONOPLAN avion cu un singur rând de aripi, așezate transversal și simetric față de fuzelaj.

Intrare: monoplan
  • silabație: mo-no-plan info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monoplan
  • monoplanul
  • monoplanu‑
plural
  • monoplane
  • monoplanele
genitiv-dativ singular
  • monoplan
  • monoplanului
plural
  • monoplane
  • monoplanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monoplan

  • 1. (și) adjectival Avion cu o singură aripă, așezată transversal și simetric față de fuzelaj.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: