2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MONOMETALÍST, -Ă, monometaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre sisteme monetare, teorii economice) Care se bazează pe monometalism. 2. Adj., s. m. și f. Adept al monometalismului. – Din fr. monométaliste.

monometalist, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr monométalliste] Adept al monometalismului.

MONOMETALÍST, -Ă, monometaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre sisteme monetare, teorii economice) Care se bazează pe monometalism. 2. Adj., s. m. și f. (Adept) al monometalismului. – Din fr. monométaliste.

MONOMETALÍST, -Ă adj. Referitor la monometalism. // s.m. și f. Adept al monometalismului. [Cf. fr. monometalliste].

MONOMETALÍST, -Ă I. adj. (despre sisteme monetare, teorii economice) bazat pe monometalism. II. adj., s. m. f. (adept) al monometalismului. (< fr. monométalliste)

*monometalíst, -ă s. și adj. (mono- și metal. V. bimetalist). Partizan al monometalizmuluĭ: România e monometalistă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

monometalíst adj. m., pl. monometalíști; f. sg. monometalístă, pl. monometalíste

Intrare: monometalist (adj.)
monometalist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monometalist
  • monometalistul
  • monometalistu‑
  • monometalistă
  • monometalista
plural
  • monometaliști
  • monometaliștii
  • monometaliste
  • monometalistele
genitiv-dativ singular
  • monometalist
  • monometalistului
  • monometaliste
  • monometalistei
plural
  • monometaliști
  • monometaliștilor
  • monometaliste
  • monometalistelor
vocativ singular
plural
Intrare: monometalist (s.m.)
monometalist2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • monometalist
  • monometalistul
  • monometalistu‑
plural
  • monometaliști
  • monometaliștii
genitiv-dativ singular
  • monometalist
  • monometalistului
plural
  • monometaliști
  • monometaliștilor
vocativ singular
  • monometalistule
  • monometaliste
plural
  • monometaliștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

monometalist (adj.)

  • 1. (Despre sisteme monetare, teorii economice) Care se bazează pe monometalism.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Al monometalismului.
    surse: DEX '09 DN

etimologie:

monometalist, -ă (persoană) monometalistă

  • 1. Adept al monometalismului.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: