15 definiții pentru moloz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moloz sn [At: ODOBESCU, S. I, 388 / V: (reg) ~luz / Pl: (rar) ~uri, ~oaze / E: tc moloz , bg молоз „nisip”] 1 Material constituit din praf și din bucăți mici de cărămidă și de mortar întărit, rămas după dărâmarea sau executarea unei zidării. 2 (Reg) Chirpici. 3 (Reg) Nisip de râu. 4 (Pex; rar) Grămadă de pământ sfărâmat în bulgări și amestecat cu diverse resturi, cioburi, gunoaie. 5 (Reg; pan) Ceea ce cade de la curățatul sobelor sau de la tăiatul lemnelor. 6 (Reg) Pământ moale și lunecos.

MOLÓZ, molozuri, s. n. Material sub formă de pulbere de tencuială, spărturi de cărămidă și mortar, provenit din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie. – Din tc. moloz.

MOLÓZ, molozuri, s. n. Spărturi și pulbere de tencuială, cărămidă și mortar, provenite din dărâmarea unor ziduri sau după executarea unor lucrări de zidărie. – Din tc. moloz.

MOLÓZ s. n. 1. Sfărîmături și praf de cărămidă, de tencuială și de mortar, provenite din dărîmarea unei zidării. Gospodăria în miniatură era numai movili de moloz, cărămidă, țiglă pisată. C. PETRESCU, Î. II 5. Cînd rîndunica veni intr-o primăvară, găsi la picioarele tovarășului său atîta moloz și cărămizi, că-i fu milă. BASSARABESCU, V. 50. Casa noastră – o grămadă de moloz acoperită de bălării. VLAHUȚĂ, O. A. 497. 2. (Rar) Tencuială, mortar. Oamenii urcau și coborau schelele, ducînd cărămizile ori molozul trebuitor. ANGHEL, PR. 57. Straturi de cărămidă roșie... se alternă măiestrește cu așternuturi de un moloz țeapăn și gălbui. ODOBESCU, S. I 388. – Variantă: molúz (SADOVEANU, O. L. 13) s. n.

MOLÓZ ~uri n. Material de construcție (cărămidă, mortar, tencuială), provenit din demolarea unei clădiri. /<turc. moloz

moloz n. var închegat cu nisip din dărâmături dela zidurile caselor. [Turc. MOLOZ].

molóz și (nord) molúz n., pl. inuzitat urĭ (turc. moloz, molos). Materiĭ provenite din dărămăturĭ (cărămizĭ sparte, tencuĭală, petre ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

molóz s. n., pl. molózuri

molóz s. n., pl. molózuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOLÓZ s. (CONSTR.) (pop.) golomoz. (~ provenit din demolări.)

MOLOZ s. (CONSTR.) (pop.) golomoz. (~ provenit din demolări.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

molóz (molózuri), s. n. – Piatră spartă, dărîmături. Tc. moloz (Șeineanu, II, 263; Loebel 64; Lokotsch 1481), cf. bg. molos.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

moloz, molozuri s. n. 1. (deț.) rest neutilizat al unui obiect, cedat de deținător. 2. (deț.) arpacaș. 3. (la sg.) bani.

a da la moloz expr. (deț.) a repartiza (un deținut) într-o colonie de muncă.

Intrare: moloz
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moloz
  • molozul
  • molozu‑
plural
  • molozuri
  • molozurile
genitiv-dativ singular
  • moloz
  • molozului
plural
  • molozuri
  • molozurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)