2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

molcumit sn vz molcomit1

MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. (Pop.) Încet, lent, liniștit, domol. – V. molcomi.

MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. (Pop.) Încet, lent, liniștit, domol. – V. molcomi.

molcomit1 sm [At: CONV. LIT. XLIII, 926 / V: ~cum~ / E: molcomi] (Reg) Zgomot ușor și monoton.

molcomit2, ~ă a [At: MARIAN, S. R. I, 117 / V: mul~ / Pl: ~iți, ~e / E: molcomi] 1 (Pop) Lent. 2 Cu mișcări liniștite, domoale.

mulcomit, ~ă a, sn vz molcomit

MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. Calmat, liniștit, domolit; împăcat. (Adverbial) Auzi, măi Bujor, zise el molcomit, d-apoi că n-am zis eu că nu ți-o dau. SLAVICI, N. I 76.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOLCOMIT adj. v. domol, încet, lent, lin, liniștit, măsurat, potolit, tacticos, temperat.

molcomit adj. v. DOMOL. ÎNCET. LENT. LIN. LINIȘTIT. MĂSURAT. POTOLIT. TACTICOS. TEMPERAT.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOLCOMÍT1 s. n. (Regional) Zgomot ușor și monoton. Apa vijlia într-una. . . vîjîitul ei se molcumea, ca un cîntec de leagăn. Acest molcumit vrăjea auzul străjerului și îi amorțea simțurile. CONV. LIT. XLIII, 926. – Și: molcumit s. n. – V. molcomi.

MOLCOMÍT'2, -Ă adj. (Popular) Încet, lent, liniștit, potolit, domol; cu mișcări lente, liniștite, domoale. Cînd are să fie foamete. . . păsările nu umblă mai lin sau nu sînt mai molcomite, toate umblă după mîncare. MARIAN, S. R. I, 117. Pe șoseaua ce leagă Bicazul de Dodeni se ivește primul om. Mulcomit e pasul lui. V. ROM. martie 1954, 222, cf. NOVACOVICIU, C. D. II, 13. – Pl.: molcomiți, -te. - Și: mulcomit, -ă adj. – V. molcomi.

Intrare: molcumit
molcumit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: molcomit
molcomit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molcomit
  • molcomitul
  • molcomitu‑
  • molcomi
  • molcomita
plural
  • molcomiți
  • molcomiții
  • molcomite
  • molcomitele
genitiv-dativ singular
  • molcomit
  • molcomitului
  • molcomite
  • molcomitei
plural
  • molcomiți
  • molcomiților
  • molcomite
  • molcomitelor
vocativ singular
plural
mulcomit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mulcomit
  • mulcomitul
  • mulcomitu‑
  • mulcomi
  • mulcomita
plural
  • mulcomiți
  • mulcomiții
  • mulcomite
  • mulcomitele
genitiv-dativ singular
  • mulcomit
  • mulcomitului
  • mulcomite
  • mulcomitei
plural
  • mulcomiți
  • mulcomiților
  • mulcomite
  • mulcomitelor
vocativ singular
plural
molcumit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

molcomit, molcomiadjectiv

etimologie:
  • vezi molcomi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.