2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- relaționale (2)
- altele (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
molcumit sn vz molcomit1
MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. (Pop.) Încet, lent, liniștit, domol. – V. molcomi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. (Pop.) Încet, lent, liniștit, domol. – V. molcomi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
molcomit1 sm [At: CONV. LIT. XLIII, 926 / V: ~cum~ / E: molcomi] (Reg) Zgomot ușor și monoton.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
molcomit2, ~ă a [At: MARIAN, S. R. I, 117 / V: mul~ / Pl: ~iți, ~e / E: molcomi] 1 (Pop) Lent. 2 Cu mișcări liniștite, domoale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulcomit, ~ă a, sn vz molcomit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLCOMIT, -Ă, molcomiți, -te, adj. Calmat, liniștit, domolit; împăcat. (Adverbial) Auzi, măi Bujor, zise el molcomit, d-apoi că n-am zis eu că nu ți-o dau. SLAVICI, N. I 76.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MOLCOMIT adj. v. domol, încet, lent, lin, liniștit, măsurat, potolit, tacticos, temperat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
molcomit adj. v. DOMOL. ÎNCET. LENT. LIN. LINIȘTIT. MĂSURAT. POTOLIT. TACTICOS. TEMPERAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MOLCUMÍT s. n. v. molcomit1.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLCOMÍT1 s. n. (Regional) Zgomot ușor și monoton. Apa vijlia într-una. . . vîjîitul ei se molcumea, ca un cîntec de leagăn. Acest molcumit vrăjea auzul străjerului și îi amorțea simțurile. CONV. LIT. XLIII, 926. – Și: molcumit s. n. – V. molcomi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOLCOMÍT'2, -Ă adj. (Popular) Încet, lent, liniștit, potolit, domol; cu mișcări lente, liniștite, domoale. Cînd are să fie foamete. . . păsările nu umblă mai lin sau nu sînt mai molcomite, toate umblă după mîncare. MARIAN, S. R. I, 117. Pe șoseaua ce leagă Bicazul de Dodeni se ivește primul om. Mulcomit e pasul lui. V. ROM. martie 1954, 222, cf. NOVACOVICIU, C. D. II, 13. – Pl.: molcomiți, -te. - Și: mulcomit, -ă adj. – V. molcomi.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
molcomit, molcomităadjectiv
- 1. Calmat, domol, domolit, lent, liniștit, împăcat, încet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Auzi, măi Bujor, zise el molcomit, d-apoi că n-am zis eu că nu ți-o dau. SLAVICI, N. I 76. DLRLC
-
etimologie:
- molcomi DEX '98 DEX '09