2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mofluzire sf [At: POLIZU / V: muf~ / Pl: ~ri / E: mofluzi] (Înv) Faliment.

MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a sărăci. – Din mofluz.

MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a sărăci. – Din mofluz.

mofluzi vir [At: (a. 1693) FN 10 / V: muf~ / Pzi: ~zesc / E: mofluz] (Înv) 1-2 A da faliment. 3-4 (Pex) A sărăci.

MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (învechit) A da faliment; p. ext. a-și pierde averea, a sărăci. Cine-i prost și derbedeu Lesne-n lume mofluzește. ALECSANDRI, T. I 317. Logofătul Dinu s-a sculat pe la cîntatul cocoșilor și ne-a spus că dumneata ai mofluzit. FILIMON, C. 243.

A MOFLUZÍ ~ésc intranz. înv. 1) A deveni mofluz; a da faliment. 2) fig. A deveni sărac; a pierde averea; a se ruina; a sărăci; a scăpăta. /Din mofluz

mofluzì v. 1. a da faliment; 2. fig. a se pierde: cine-i prost, lesne în lume mofluzește AL.

mo- și mufluzésc v. intr. (d. mufluz). Vechĭ. Daŭ faliment. Azĭ. Iron. Decad, perd averea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mofluzí (a ~) (înv.) (mo-flu-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mofluzésc, imperf. 3 sg. mofluzeá; conj. prez. 3 să mofluzeáscă

mofluzí vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mofluzésc, imperf. 3 sg. mofluzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. mofluzeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOFLUZÍ vb. v. bancruta, calici, falimenta, ruina, sărăci, scăpăta.

mofluzi vb. v. BANCRUTA. CALICI. RUINA. SĂRĂCI. SCĂPĂTA.

Intrare: mofluzire
mofluzire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mofluzire
  • mofluzirea
plural
  • mofluziri
  • mofluzirile
genitiv-dativ singular
  • mofluziri
  • mofluzirii
plural
  • mofluziri
  • mofluzirilor
vocativ singular
plural
Intrare: mofluzi
  • silabație: mo-flu-zi info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mofluzi
  • mofluzire
  • mofluzit
  • mofluzitu‑
  • mofluzind
  • mofluzindu‑
singular plural
  • mofluzește
  • mofluziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mofluzesc
(să)
  • mofluzesc
  • mofluzeam
  • mofluzii
  • mofluzisem
a II-a (tu)
  • mofluzești
(să)
  • mofluzești
  • mofluzeai
  • mofluziși
  • mofluziseși
a III-a (el, ea)
  • mofluzește
(să)
  • mofluzească
  • mofluzea
  • mofluzi
  • mofluzise
plural I (noi)
  • mofluzim
(să)
  • mofluzim
  • mofluzeam
  • mofluzirăm
  • mofluziserăm
  • mofluzisem
a II-a (voi)
  • mofluziți
(să)
  • mofluziți
  • mofluzeați
  • mofluzirăți
  • mofluziserăți
  • mofluziseți
a III-a (ei, ele)
  • mofluzesc
(să)
  • mofluzească
  • mofluzeau
  • mofluzi
  • mofluziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mofluzi

etimologie:

  • mofluz
    surse: DEX '98 DEX '09