2 intrări

school Articole pe această temă:

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOȘIERÍME s. f. Categorie socială formată din marii proprietari funciari. [Pr.: -și-e-] – Moșier + suf. -ime.

MOȘIERÍME s. f. Categorie socială formată din marii proprietari funciari. [Pr.: -și-e-] – Moșier + suf. -ime.

moșierime sf [At: DLR ms / P: ~și-e~ / Pl: ~mi / E: moșier + -ime] (În terminologia marxistă) Clasă socială alcătuită din marii proprietari funciari Vz boierime.

MOȘIERÍME s. f. sg. Clasa moșierilor, a proprietarilor funciari exploatatori ai țărănimii muncitoare.

MOȘIERÍME f. 1) Totalitate a moșierilor; pătură socială a moșierilor. 2) Mulțime de moșieri. [Sil. -și-e-] /moșier + suf. ~ime


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

moșieríme (-și-e-) s. f., g.-d. art. moșierímii; pl. moșierími

moșieríme s. f. (sil. -și-e-), g.-d. art. moșierímii; pl. moșierími

*burghézo-moșieríme (înv.) (-și-e-) s. f., g.-d. art. burghézo-moșierímii

Intrare: moșierime
moșierime substantiv feminin
  • silabație: mo-și-e- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moșierime
  • moșierimea
plural
  • moșierimi
  • moșierimile
genitiv-dativ singular
  • moșierimi
  • moșierimii
plural
  • moșierimi
  • moșierimilor
vocativ singular
plural
Intrare: burghezo-moșierime
burghezo-moșierime substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
Pl. confom moșierime.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghezo-moșierime
  • burghezo-moșierimea
plural
genitiv-dativ singular
  • burghezo-moșierimi
  • burghezo-moșierimii
plural
vocativ singular
plural

moșierime

  • 1. Categorie socială formată din marii proprietari funciari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Moșier + sufix -ime.
    surse: DEX '98 DEX '09