4 definiții pentru mlădiitor înmlădiitor mlădietor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MLĂDIITÓR, -OÁRE, mlădiitori, -oare, adj. (Învechit) Mlădios (2). (Atestat în forma mlădietor) Acele tonuri neimitate, Glasul acela mlădietor, Ce c-o-ntorsură lină, ușoară, Treptat se urcă și se coboară. ALEXANDRESCU, P. 74. Pronunțat: -di-i-. – Variantă: înmlădiitór, -oáre, mlădietór, -oáre adj.

MLĂDIITÓR, -OÁRE, mlădiitori, -oare, adj. (Înv.) Mlădios. [Var.: înmlădiitór, -oáre, mlădietór, -oáre adj.] – Din mlădia + suf. -(i)tor.

ÎNMLĂDIITÓR, -OÁRE adj. v. mlădiitor.

ÎNMLĂDIITÓR, -OÁRE adj. v. mlădiitor.

MLĂDIETÓR, -OÁRE adj. v. mlădiitor.

MLĂDIETÓR, -OÁRE adj. v. mlădiitor.

Intrare: mlădiitor
mlădiitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mlădiitor
  • mlădiitorul
  • mlădiitoru‑
  • mlădiitoare
  • mlădiitoarea
plural
  • mlădiitori
  • mlădiitorii
  • mlădiitoare
  • mlădiitoarele
genitiv-dativ singular
  • mlădiitor
  • mlădiitorului
  • mlădiitoare
  • mlădiitoarei
plural
  • mlădiitori
  • mlădiitorilor
  • mlădiitoare
  • mlădiitoarelor
vocativ singular
plural
înmlădiitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înmlădiitor
  • ‑nmlădiitor
  • înmlădiitorul
  • înmlădiitoru‑
  • ‑nmlădiitorul
  • ‑nmlădiitoru‑
  • înmlădiitoare
  • ‑nmlădiitoare
  • înmlădiitoarea
  • ‑nmlădiitoarea
plural
  • înmlădiitori
  • ‑nmlădiitori
  • înmlădiitorii
  • ‑nmlădiitorii
  • înmlădiitoare
  • ‑nmlădiitoare
  • înmlădiitoarele
  • ‑nmlădiitoarele
genitiv-dativ singular
  • înmlădiitor
  • ‑nmlădiitor
  • înmlădiitorului
  • ‑nmlădiitorului
  • înmlădiitoare
  • ‑nmlădiitoare
  • înmlădiitoarei
  • ‑nmlădiitoarei
plural
  • înmlădiitori
  • ‑nmlădiitori
  • înmlădiitorilor
  • ‑nmlădiitorilor
  • înmlădiitoare
  • ‑nmlădiitoare
  • înmlădiitoarelor
  • ‑nmlădiitoarelor
vocativ singular
plural
mlădietor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mlădietor
  • mlădietorul
  • mlădietoru‑
  • mlădietoare
  • mlădietoarea
plural
  • mlădietori
  • mlădietorii
  • mlădietoare
  • mlădietoarele
genitiv-dativ singular
  • mlădietor
  • mlădietorului
  • mlădietoare
  • mlădietoarei
plural
  • mlădietori
  • mlădietorilor
  • mlădietoare
  • mlădietoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mlădiitor înmlădiitor mlădietor

  • 1. învechit Mlădios.
    surse: DLRLC DLRM sinonime: mlădios attach_file un exemplu
    exemple
    • Acele tonuri neimitate, Glasul acela mlădietor, Ce c-o-ntorsură lină, ușoară, Treptat se urcă și se coboară. ALEXANDRESCU, P. 74.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • mlădia + sufix -(i)tor.
    surse: DLRM