9 definiții pentru mizantropic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIZANTRÓPIC, -Ă, mizantropici, -ce, adj. Care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, provocat de mizantropie. – Din fr. misanthropique.

MIZANTRÓPIC, -Ă, mizantropici, -ce, adj. Care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, provocat de mizantropie. – Din fr. misanthropique.

mizantropic, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~ici, ~ice / E: fr misanthropique] 1-2 a Care aparține (mizantropului sau) mizantropiei. 3-4 a Care se referă (la mizantrop sau) la mizantropie. 5-6 av, a (Într-un mod) care denotă mizantropie. 7 a Care este provocat de mizantropie.

MIZANTRÓPIC, mizantropici, -e, adj. Referitor la mizantrop și la mizantropie; de mizantrop. Blestemul mizantropic cu vînăta lui gheară. EMINESCU, O. I 23.

MIZANTRÓPIC, -Ă adj. De mizantrop; ursuz, posac. [Cf. fr. misanthropique].

MIZANTRÓPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de mizantropie; propriu mizantropiei. Idee ~că. /<fr. misanthropique

mizantropic a. ce ține de mizantropi: blăstămul mizantropic cu vânăta lui ghiarâ EM.

*misantrópic, -ă adj. (d. mizantropie). De misantrop saŭ de misantropie. – Ob. miz- (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!mizantrópic (mi-zan-/miz-an-) adj. m., pl. mizantrópici; f. mizantrópică, pl. mizantrópice

mizantrópic adj. m. (sil. mf. miz-), pl. mizantrópici; f. sg. mizantrópică, pl. mizantrópice

Intrare: mizantropic
mizantropic adjectiv
  • silabație: mi-zan-, miz-an- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mizantropic
  • mizantropicul
  • mizantropicu‑
  • mizantropică
  • mizantropica
plural
  • mizantropici
  • mizantropicii
  • mizantropice
  • mizantropicele
genitiv-dativ singular
  • mizantropic
  • mizantropicului
  • mizantropice
  • mizantropicei
plural
  • mizantropici
  • mizantropicilor
  • mizantropice
  • mizantropicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mizantropic

  • 1. Care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, provocat de mizantropie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: posac ursuz attach_file un exemplu
    exemple
    • Blestemul mizantropic cu vînăta lui gheară. EMINESCU, O. I 23.
      surse: DLRLC

etimologie: