2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIXT, -Ă, micști, mixte, adj., s. f. pl. 1. Adj. Alcătuit din elemente deosebite (ca natură, origine, funcție etc.). ◊ Școală mixtă = școală în care învață elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfă. Număr mixt = număr compus din numere întregi și din fracții ordinare. 2. S. f. pl. Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.

MIXT, -Ă, micști, mixte, adj., s. f. pl. 1. Adj. Alcătuit din elemente deosebite (ca natură, origine, funcție etc.). ◊ Școală mixtă = școală în care învață elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfă. Număr mixt = număr compus din numere întregi și din fracții ordinare. 2. S. f. pl. Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.

MIXTA, mixtez, vb. I. Tranz. A alcătui o școală sau o clasă cu elevi de ambele sexe. – Din mixt.

mixt, ~ă [At: (a. 1843) URICARIUL, IV, 430 / Pl: micști, ~e / E: fr mixte, lat mixtus, -a, -um] 1 a Alcătuit din elemente deosebite ca natură, origine, funcție etc. Vz amestecat, eterogen. 2 a (Îs) Școală ~ă Școală cu elevi de ambele sexe. 3 a (îs) Cor ~ Cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. 4 a (îs) Tren ~ Tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfa. 5 a (îs) Număr ~ sau (înv) fracție ~ă Număr compus din numere întregi și fracții ordinare. 6 a (Înv; îs) Linie ~ă Linie formată din porțiuni drepte și porțiuni curbe. 7 sfp Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile.

MIXT, -Ă, micști, -xte, adj. Alcătuit din elemente deosebite; eterogen. La venirea ungurilor în Ardeal, ei găsesc aici o populație mixtă, slavo-romînă, cu voievozi slavi. ROSETTI, I. SL. 19. Școală mixtă = școală în care învață elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfă. (Mat.) Număr mixt = număr compus din numere întregi și din fracțiuni.

MIXT, -Ă adj. Format, compus din elemente eterogene; amestecat. ◊ Școală mixtă = școală frecventată de elevi de ambele sexe; cor mixt = cor format din voci bărbătești și voci femeiești; (mat.) număr mixt = Număr format din numere întregi și din fracții. [Cf. fr. mixte, lat. mixtus – amestecat].

MIXT, -Ă I. adj. compus din elemente eterogene; ames-tecat. ♦ școală (sau clasă) ~ă = școală (clasă) frecventată de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci bărbătești și femeiești; (mat.) număr ~ = număr format din numere întregi și din fracții. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. ◊ produse intermediare conținând atât materiale utile, cât și sterile. (< fr. mixte, lat. mixtus)

MIXTA, mixtez, vb. I. tr. A alcătui o școală, o clasă mixtă. (< mixt)

mixta vb. I (înv.) A alcătui clase în care fetele sunt împreună cu băieții ◊ „Vom mixta clasele mici.” (din mixt + -a; DEX-S)

MIXT mixtă (micști, mixte) Care este format din mai multe elemente de natură diferită; constituit din elemente eterogene; amestecat; combinat. * Număr ~ număr care constă din numere întregi și din fracții ordinare. /<fr. mixte, lat. mixtus, ~a, ~um

mixt a. 1. compus din lucruri diferite: corp mixt; 2. care participă la caractere diferite: gen mixt.

*mixt, -ă adj., pl. m. micștĭ (lat. mixtus, d. miscére, a amesteca. V. mestec, mestricĭon, mistreț, metis). Amestecat, compus din lucrurĭ diferite: corp mixt. Fig. Care ține de unu și de altu: drama e un gen mixt între tragedie și comedie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mixt adj. m., pl. micști; f. mixtă, pl. mixte

mixta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mixtez, 3 mixtea; conj. prez. 1 sg. să mixtez, 3 să mixteze

mixt adj. m., pl. micști; f. mixtă, pl. mixte

*mixta (a ~) vb., ind. prez. 3 mixtea

mixt adj. m., pl. micști; f. sg. mixtă, pl. mixte

mixta vb., ind. prez. 1 sg. mixtez, 3 sg. și pl. mixtea

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mixt, cristal ∼, soluție solidă sau fază cristalină omogenă, cu compoziție chimică variabilă în limite finite; în c.m. constituenții chimici se substituie reciproc iar, datorită acestuifenomen, proprietățile fizice și chimice sunt aditive, adică se modifică treptat și regulat cu creșterea conținutului în cel de-al doilea component. Ex.: ZnCO3 – FeCO3, plagioclazii din seria albit (NaAlSi3O8) – anortit (CaAlSi3O8) etc. V. și izomorfism.

mixt I. 1. Formație vocală care include atât voci (1) feminine cât și voci masculine (ex. Cor m., grup vocal m.). 2. (În orchestrație*) Timbru m., timbru* complex, rezultând prin contopirea (prin execuție la unison*) a două sau mai multe timbruri simple, net distincte. Ex.: fl. + trp.; cl. + va.; c. fag. + trb. + c. bas. II. (în cântul greg.) Mod m., mod (I, 8) care utilizează atât autenticul cât și plagalul.

MIXT, -Ă adj. (cf. fr. mixte, lat. mixtus – amestecat): în sintagmele determinant mixt, formă mixtă, limbă mixtă și mod mixt (v.).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MIXT, -Ă adj. Alcătuit din elemente deosebite (ca natură, origine, funcție etc.). V. a m e s t e c a t, e t e r o g e n. Exarcul va face parte din comisia mixtă (a. 1 843). uricariul, iv, 430, cf. negulici, pontbriant, d., russo, s. 87. Percepțiunea este, deci, o stare mixtă, un fenomen cerebro-senzorial. GHEREA, ST. CR. III, 231. În documentele latine [paharnicului] i se spune . . . într-o formă mixtă ungaro-slavă poharnig. BUL. COM. IST. V, 137. La venirea ungurilor în Ardeal, ei găsesc aici o populație mixtă, slavo-românâ, cu voievozi slavi. ROSETTI, I. SL. 19. ◊ Școală mixtă = școală cu elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfă. Număr mixt sau (învechit) fracție mixtă = număr compus din numere întregi și fracții ordinare. Numer complex sau compus sau frăcciune mixtă (amestecată). LAZARINI, M. 163/3. (învechit) Linie mixtă = linie formată din porțiuni drepte și porțiuni curbe. Cf. CONV. GEOM. 18/14. - Pl.: micști, mixte. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.

Intrare: mixt
mixt adjectiv
adjectiv (A7)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mixt
  • mixtul
  • mixtu‑
  • mixtă
  • mixta
plural
  • micști
  • micștii
  • mixte
  • mixtele
genitiv-dativ singular
  • mixt
  • mixtului
  • mixte
  • mixtei
plural
  • micști
  • micștilor
  • mixte
  • mixtelor
vocativ singular
plural
Intrare: mixta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mixta
  • mixtare
  • mixtat
  • mixtatu‑
  • mixtând
  • mixtându‑
singular plural
  • mixtea
  • mixtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mixtez
(să)
  • mixtez
  • mixtam
  • mixtai
  • mixtasem
a II-a (tu)
  • mixtezi
(să)
  • mixtezi
  • mixtai
  • mixtași
  • mixtaseși
a III-a (el, ea)
  • mixtea
(să)
  • mixteze
  • mixta
  • mixtă
  • mixtase
plural I (noi)
  • mixtăm
(să)
  • mixtăm
  • mixtam
  • mixtarăm
  • mixtaserăm
  • mixtasem
a II-a (voi)
  • mixtați
(să)
  • mixtați
  • mixtați
  • mixtarăți
  • mixtaserăți
  • mixtaseți
a III-a (ei, ele)
  • mixtea
(să)
  • mixteze
  • mixtau
  • mixta
  • mixtaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mixt, mixtăadjectiv

  • 1. Alcătuit din elemente deosebite (ca natură, origine, funcție etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote La venirea ungurilor în Ardeal, ei găsesc aici o populație mixtă, slavo-romînă, cu voievozi slavi. ROSETTI, I. SL. 19. DLRLC
    • 1.1. Școală mixtă = școală în care învață elevi de ambele sexe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Cor mixt = cor compus din voci bărbătești și voci femeiești. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. Tren mixt = tren compus din vagoane de călători și vagoane de marfă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Număr mixt = număr compus din numere întregi și din fracții ordinare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

mixta, mixtezverb

  • 1. A alcătui o școală sau o clasă cu elevi de ambele sexe. DEX '09
etimologie:
  • mixt DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.