mitorlan sm [At: N. LEON, MED. 85 / V: (1) mițo~ / Pl: ~i / E: nct] (Zlg; reg) 1 Cârtiță (Talpa europaea). 2 Popândău (Citellus citellus).

mitorlan m. Mold. cârtiță. [Origină necunoscută].

mitorlán, V. chițoran.

mițorlan sm vz mitorlan

CHIȚORAN s.m. (ȚR) 1: Șoarece de cîmp. Chițoranul și hameleon și nevâstuica și șopÎrla și șomÎcul. BIBLIA (1688).. 2. Cîrtiță. B: Krotĭ. Chițoran. LEX. 1683, 28^r. Poți să aseameni minciuna pre chițoran. FL, D 1700, 51^v. // C: Poți să aseameni minciuna pre chițoran, carele n-are ochi si pururea merge dedesuptul pămîntului. FL. D 1764, 34v. Etimologie necunoscută. Cf. g u z i u, sobol (2). șomîc (3).

chițorán, chițorlán și mitorlán m. (cp. cu chiț-can și sufixu -oran, -orlan). Vest. Cîrtiță. Guzgan de cîmp, popondoc. – În Tulcea ñițoran, popondoc.

MITORLAN s. v. cârtiță, guzgan, popândău, sobol, șobolan.

mitorlan s. v. CÎRTIȚĂ. GUZGAN. POPÎNDĂU. SOBOL. ȘOBOLAN.

MITORLÁN s. m. (Regional) 1. Cîrtiță (Talpa europaea). Cf. N. LEON, MED. 85, TDRG, ȘĂINEANU, D. U., com. MARIAN. 2. Popîndău (Citellus citellus). – Pl. mitorlani. – Și: (1) mițorlán s. m, ALR I 1 174/740. – Etimologi necunoscută. Cf. m i ț o r g a n.

MIȚORLÁN s. m. v. mitorlan.