4 definiții pentru miresmător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
miresmător, ~oare a [At: GORJAN, H. II, 3/31 / Pl: ~i, ~oare / E: miresma + -(ă)tor] (Îvr) Miresmat.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MIRESMĂTÓR adj. v. îmbălsămat, îmbătător, înmiresmat, parfumat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
miresmător adj. v. ÎMBĂLSĂMAT. ÎMBĂTĂTOR. ÎNMIRESMAT. PARFUMAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MIRESMĂTOR, -OÁRE adj. (Învechit, rar) Miresmat. Flori prea miresmătoare. GORJAN, H.II, 3/31. - Pl.: miresmători, -oare. – Miresma + suf. -(â)tor.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: miresmător
miresmător adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)