2 definiții pentru minivehicul


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINIVEHÍCUL s. n. vehicul de dimensiuni mici. (< fr. mini-véhicul)

minivehícul s. n. (transp.) Vehicul de mici proporții ◊ „Un minivehicul urban, conceput de frații Jarret. Două locuri, trei roți, fără volan, fără pedale.” Cont. 11 X 68 p. 8 (din fr. mini-véhicule; DMN; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139)

Intrare: minivehicul
minivehicul substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minivehicul
  • minivehiculul
  • minivehiculu‑
plural
  • minivehicule
  • minivehiculele
genitiv-dativ singular
  • minivehicul
  • minivehiculului
plural
  • minivehicule
  • minivehiculelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)