7 definiții pentru minimetru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINIMÉTRU, minimetre, s. n. Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă, folosit pentru verificarea dimensiunilor unor piese. – Din fr. minimètre.

MINIMÉTRU, minimetre, s. n. Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă, folosit pentru verificarea dimensiunilor unor piese. – Din fr. minimètre.

minimetru sn [At: IOANOVICI, TEHN. 378 / Pl: ~re / E: fr minimètre] Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă, folosit la verificarea dimensiunilor unor piese.

MINIMÉTRU s.m. Instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor prin indicarea abaterilor lor față de un etalon de comparație. [< fr. minimètre].

MINIMÉTRU s. n. instrument de precizie pentru măsurarea dimensiunilor prin indicarea abaterilor lor față de un etalon. (< fr. minimètre)

MINIMÉTRU ~e n. Instrument de precizie pentru măsurarea lungimilor, indicând abaterile lor față de un etalon. /<fr. minimetre


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

minimétru (-me-tru) s. n., art. minimétrul; pl. minimétre

minimétru s. n. (sil. -tru), art. minimétrul; pl. minimétre

Intrare: minimetru
minimetru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minimetru
  • minimetrul
  • minimetru‑
plural
  • minimetre
  • minimetrele
genitiv-dativ singular
  • minimetru
  • minimetrului
plural
  • minimetre
  • minimetrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

minimetru

  • 1. Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă, folosit pentru verificarea dimensiunilor unor piese.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: