4 definiții pentru miercăi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

miercăi vi [At: DDRF / V: ~ăni / Pzi: 3 miercăie, ~iește / E: ns cf mecăii, miorcăi] 1 (D. iepuri) A emite strigătul caracteristic speciei. 2 (Pex, d. animale) A scânci.

miercăì v. a mugi, vorbind de vite. [Onomatopee, v. miorcăi].

miercăni v vz miercăi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

miercăí, pers. 3 sg. miércăie, vb. IV (reg., despre vite) a mugi.

Intrare: miercăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • miercăi
  • miercăire
  • miercăit
  • miercăitu‑
  • miercăind
  • miercăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • miercăie
(să)
  • miercăie
  • miercăia
  • miercăi
  • miercăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • miercăie
(să)
  • miercăie
  • miercăiau
  • miercăi
  • miercăiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)