miasmă sf [At: POV. HOL. 5²/12 / V: (rar) miasm sn, miazmă / P: mi-as~ / Pl: ~me / E: fr miasme] 1 (Mpl) Emanație rău mirositoare Si: duhoare, exalație, putoare. 2 (Iuz) Microorganism provenit mai ales din descompunerea substanțelor animale sau vegetale din bălți. 3 Agent al unor boli infecțioase. 4 Boală cauzată de agenți patogeni.