5 definiții pentru mișuneală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIȘUNEÁLĂ, mișuneli, s. f. (Rar) Mișunare. – Mișuna + suf. -eală.

MIȘUNEÁLĂ, mișuneli, s. f. (Rar) Mișunare. – Mișuna + suf. -eală.

mișunea sf [At: C. PETRESCU, R. DR. 37 / Pl: ~eli / E: mișuni + -eală] (Rar) Aglomerație.

MIȘUNEÁLĂ, mișuneli, s. f. Mișunare. Deodată începea să forfote, deșteptată, toată mișuneala celui un miliard jumătate de suflete. C. PETRESCU, R. DR. 37.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mișuneálă (rar) s. f., g.-d. art. mișunélii; pl. mișunéli

mișuneálă s. f., g.-d. art. mișunélii; pl. mișunéli

Intrare: mișuneală
mișuneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mișunea
  • mișuneala
plural
  • mișuneli
  • mișunelile
genitiv-dativ singular
  • mișuneli
  • mișunelii
plural
  • mișuneli
  • mișunelilor
vocativ singular
plural

mișuneală

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Deodată începea să forfote, deșteptată, toată mișuneala celui un miliard jumătate de suflete. C. PETRESCU, R. DR. 37.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Mișuna + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09