4 definiții pentru mermer

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mermer s [At: MN (1836), 50/49 / Pl: nct / E: tc (yalanci) mermer] (Tcm; iuz) Stuc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MERMÉR subst. (Turcism ieșit din uz) Stuc. [Cu ghips] se fac tencuielile cunoscute subt numirea turcească mermer. MN (1 836), 50149. Pereții odăilor, toți cu mermer (stuc), imitînd marmurile cele mai rare. REV. NOUĂ, II, 173. - Pl.: ? – Din tc. [yalancı] mermer.

Intrare: mermer
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mermer
  • mermerul
  • mermeru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mermer
  • mermerului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)