4 definiții pentru meredui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

meredui1 vr [At: CONV LIT. XXXVI, 550 / Pzi: ~esc / E: mg mered] (Reg) 1 A se înțepeni. 2 A se pietrifica.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mereduí (-uiésc, -ít), vb. – (Trans.) A amorți, a înțepeni. Mag. meredni „a amorți” (Candrea).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mereduí, mereduiésc, vb. IV (reg.) a se înțepeni, a se pietrifica.

Intrare: meredui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • meredui
  • mereduire
  • mereduit
  • mereduitu‑
  • mereduind
  • mereduindu‑
singular plural
  • mereduiește
  • mereduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mereduiesc
(să)
  • mereduiesc
  • mereduiam
  • mereduii
  • mereduisem
a II-a (tu)
  • mereduiești
(să)
  • mereduiești
  • mereduiai
  • mereduiși
  • mereduiseși
a III-a (el, ea)
  • mereduiește
(să)
  • mereduiască
  • mereduia
  • meredui
  • mereduise
plural I (noi)
  • mereduim
(să)
  • mereduim
  • mereduiam
  • mereduirăm
  • mereduiserăm
  • mereduisem
a II-a (voi)
  • mereduiți
(să)
  • mereduiți
  • mereduiați
  • mereduirăți
  • mereduiserăți
  • mereduiseți
a III-a (ei, ele)
  • mereduiesc
(să)
  • mereduiască
  • mereduiau
  • meredui
  • mereduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)