16 definiții pentru megateriu
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEGATERIU, megaterii, s. m. Mamifer fosil uriaș, erbivor, din epoca cuaternară, asemănător cu leneșul (Megatherium). – Din lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégathérium.
MEGATERIU, megaterii, s. m. Mamifer fosil uriaș, erbivor, din epoca cuaternară, asemănător cu leneșul (Megatherium). – Din lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégathérium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
megateriu sm [At: J. CIHAC, I. N. 469/4 / V: ~m / Pl: ~ii / E: lat megatherium, ger Megatherium, fr mégathérium] Mamifer fosil uriaș din epoca cuatemară, semănând cu leneșul (12) (Megatherium).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEGATERIU, megaterii, s. m. Mamifer fosil din epoca cuaternară care întrecea în dimensiuni pe un elefant.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEGATERIU s.m. Mamifer uriaș din era cuaternară, mai mare decît elefantul. [Pron. -riu. / < fr. mégathérium, cf. gr. megas – mare, therion – fiară].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEGATERIU s. m. mamifer erbivor fosil mai mare decât elefantul. (< fr. mégathérium, lat. megatherium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MEGATERIU ~i m. Mamifer erbivor, de talie mare, care a trăit în era cuaternară. /<lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégatherium
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*megatériŭ m. (d. vgr. mégas, neutru méga, mare, și therion, feară, animal). Geol. Un gen de mamifere edentate maĭ lungĭ de 5 metri și maĭ înalte de 2 și care trăĭaŭ în epoca terțiară și cŭaternară a Americiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
megaterium sm vz megateriu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
megateriu [riu pron. rĭu] s. m., art. megateriul; pl. megaterii, art. megateriii (desp. -ri-ii)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
megateriu [riu pron. rĭu] s. m., art. megateriul; pl. megaterii, art. megateriii (-ri-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
megateriu s. m. [-riu pron. -rĭu], art. megateriul; pl. megaterii, art. megateriii (sil -ri-ii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
megateriu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
MEGA- „mare, uriaș, înalt”. ◊ gr. megas „uriaș, mare” > fr. méga, germ. id., it. id., engl. id. > rom. mega-. □ ~aerofil (v. aero-, v. -fil1), adj., (despre un organism) care are nevoie de o cantitate crescută de oxigen pentru a supraviețui; ~biocenoză (v. bio-, v. -cenoză1), s. f., biocenoză foarte întinsă; ~cardie (v. -cardie), s. f., mărire a volumului inimii; ~carioblast (v. cario-, v. -blast), s. n., celulă mare din măduva osoasă, ocupată aproape în întregime de nucleu; ~cariocit (v. cario-, v. -cit), s. n., celulă uriașă din măduva roșie osoasă, a cărei citoplasmă se fragmentează, producînd plăcuțe sanguine; ~cariogramă (v. cario-, v. -gramă), s. f., proporție a megacariotitelor în diverse faze de maturație; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe mari; ~cefal (v. -cefal), adj., megalocefal*; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., megalocefalie*; ~cromozom (v. cromo-, v. -zom), s. m., cromozom de dimensiuni mari, specific unor specii vegetale; ~dactil (v. -dactil), adj., care are degete mari; ~fanerofite (v. fanero-, v. -fit), s. f. pl., categorie de plante în care se încadrează arborii care depășesc înălțimea de 30 m; ~gametofit (v. gameto-, v. -fit), s. n., 1. Gametofit femel. 2. Sac embrionar prezent la antofite; ~gametogeneză (v. gameto-, v. -geneză), s. f., proces de formare a macrogameților; ~heterocromatic (v. hetero-, v. -cromatic), adj., (despre o populație) ai cărui cromozomi conțin multe regiuni hetero-cromatice; ~lit (v. -lit1), s. m., bloc uriaș de piatră, construit în neolitic și la începutul epocii bronzului, care constituia, probabil, un monument funerar sau de cult; ~litic (v. -litic1), adj., compus din pietre mari; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru determinarea longitudinilor; ~prosopie (v. -prosopie), s. f., dezvoltare exagerată a feței; ~splanhnie (v. -splanhnie), s. f., megalosplanhnie*; ~spor (v. -spor), s. m., 1. Spor mare la pteridofite, din care se dezvoltă protalul femel. 2. Celulă-mamă a sacului embrionar, la antofite; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange uriaș în care se dezvoltă macrosporii; ~sporocit (v. sporo-, v. -cit), s. n., 1. Celulă care produce macrospori. 2. Stadiu inițial al sacului embrionar; ~sporogeneză (v. sporo-, v. -geneză), s. f., proces de formare a macrosporilor, de dezvoltare a sacului embrionar și de producere a gameților, la plantele cu flori; ~teriu (v. -teriu), s. m., mamifer fosil edentat și erbivor, de talie mare, care a trăit în terțiar și cuaternar; ~term (v. -term), adj., (despre plante) care preferă regiunile calde; sin. megatermic; ~termic (v. -termic), adj., megaterm*; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., granulă alveolară mare din citoplasmă; ~zoospor (v. zoo-, v. -spor), s. m., spor mare ciliat, plurinucleat și mobil, prezent la alge.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MEGATÉRIU (< fr.; lat., germ. {i}; {s} mega- + gr. therion „fiară”) s. m. Gen fosil de mamifer edentat, de talie mare (4-4,5 m), erbivor, care a trăit în Cuaternar în America de Sud (Megatherium).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MEGATERIU s. m. Mamifer fosil uriaș din epoca cuaternară, semănînd cu leneșul (Megatherium). Asemene și oase de megateriu (Megatherium americanum), carele au fost foarte curioz format, s-au găsit unde și unde în America Sudică. J. CiHAC, I. N. 469/4, cf. BARCIANU, ALEXI, W. - Pl.: megaterii. – Și: megatérium s. m. ISIS (1 859), 32. – Din lat. megatherium, germ. Megatherium, fr. mégathérium.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEGATÉRIUM s. m. v. megateriu.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: megaterĭu
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
megateriu, megateriisubstantiv masculin
- 1. Mamifer fosil uriaș, erbivor, din epoca cuaternară, asemănător cu leneșul (Megatherium). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- megatherium DEX '09 DEX '98 MDN '00
- Megatherium DEX '98 DEX '09
- mégathérium DEX '09 DEX '98 DN