2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MEDIÁNĂ, mediane, s. f. Dreapta care unește unul dintre vîrfurile unui triunghi cu mijlocul laturii opuse. ♦ Dreapta care unește un vîrf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse.

MEDIÁNĂ s.f. Dreaptă care unește un vârf de triunghi cu mijlocul laturii opuse. ♦ Dreaptă care unește un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pron. -di-a-. / < fr. médiane, cf. lat. medianus – de mijloc].

MEDIÁNĂ ~e f. Dreaptă care unește vârful unui triunghi cu mijlocul laturii opuse. [Sil. -di-an] /<fr. médian, lat. medianus

median, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 91/12 / P: ~di-an / Pl: ~i, ~e / E: fr médian, lat medianus] 1-2 a, av Medial (1-2). 3 a Care împarte (un corp, o figură etc.) în două părți egale. 4 sf (Fiecare} dintre dreptele care unesc un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse. 5 sf Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse.

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care se află la mijloc; medial. ♦ Situat la mijlocul unei figuri geometrice. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse vârfului. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pr.: -di-an] – Din fr. médian, lat. medianus.

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care se află la mijloc; medial. ♦ Situat la mijlocul unei figuri geometrice. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse vârfului. ♦ (Substantivat, f.) Fiecare dintre dreptele care unesc un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. [Pr.: -di-an] – Din fr. médian, lat. medianus.

MEDIÁN, -Ă, mediani, -e, adj. Care e așezat la mijloc, mijlociu. ◊ Linie mediană = linie care împarte o figură în două părți de mărimi egale.

MEDIÁN, -Ă adj. Situat la mijloc, de la mijloc. ♦ (Mat.) Situat în mijlocul unei figuri geometrice. ◊ Linie mediană = linie care împarte o figură în două părți egale. [Pron. -di-an, pl. -ieni, -iene. [cf. fr. médian, lat. medianus].

MEDIÁN, -Ă I. adj. situat la mijloc; medial; (mat.) care împarte (un corp, o figură) în două părți egale. II. s. f. dreaptă care unește un vârf de triunghi cu mijlocul laturii opuse sau un vârf al unui tetraedru cu centrul de greutate al feței opuse. (< fr. médian, lat. medianus)

MEDIÁN ~ă (~i, ~e) Care trece prin mijloc; care împarte ceva în două; medial. Nervura ~ă a frunzei. Linie ~ă. [Sil. -di-an] /<fr. médian, lat. medianus

median a. Anat. așezat la mijloc: vine mediane.

*medián, -ă adj. (lat. medianus, d. medium, mijloc). Situat în mijloc: linie mediană. Anat. Vine mediane, care-s la suprafața antebrațuluĭ, în număr de treĭ. S. f. Geom. Într’un triunghĭ, linia dreaptă care unește un vîrf al triunghĭuluĭ cu mijlocu laturiĭ opuse.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mediánă (mat.) (-di-a-) s. f., g.-d. art. mediánei; pl. mediáne

mediánă s. f. (sil. -di-a-), g.-d. art. mediánei; pl. mediáne

medián (-di-an) adj. m., pl. mediáni; f. mediánă, pl. mediáne

medián adj. m. (sil. -di-an), pl. mediáni; f. sg. mediánă, pl. mediáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MEDIÁN adj. (rar) medial. (Poziție ~.)

MEDIAN adj. (rar) medial. (Poziție ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mediană, (Md), (engl.= median) parametru statistic utilizat în analiza granulometrică și calculat pe baza curbelor cumulative. Md este diametrul median corespunzător percentilului de 50 și evident dimensiunii granulelor față de care 50% sunt mai mari și 50% mai mici.

Intrare: mediană
  • silabație: -di-an
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • media
  • mediana
plural
  • mediane
  • medianele
genitiv-dativ singular
  • mediane
  • medianei
plural
  • mediane
  • medianelor
vocativ singular
plural
Intrare: median
median adjectiv
  • silabație: -di-an
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • median
  • medianul
  • medianu‑
  • media
  • mediana
plural
  • mediani
  • medianii
  • mediane
  • medianele
genitiv-dativ singular
  • median
  • medianului
  • mediane
  • medianei
plural
  • mediani
  • medianilor
  • mediane
  • medianelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)