2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mâțuță sf [At: LB / V: (îvr) muț~ / Pl: ~te / E: mâță + -uță] 1-6 (Trs; șhp) Mâțică (1-6).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

(Mater) Matuta, în mitologia romană, denumire purtată de Ino, soția lui Athamas, după ce a murit și a fost transformată într-o divinitate marină. Denumirea grecească a Matutei era Leucothea.

MATER MATUTA (sau MATUTA) (în mitologia romană), zeiță a luminii din zori. Preluată din religiile populațiilor din Italia arhaică, romanii i-au adăugat și atributul de ocrotitoare a nașterilor. Îi era consacrată ziua de 11 iun., sărbătoarea Matralia, când femeile se rugau pentru copiii surorilor lor. Într-o epocă târzie, simboliza numai zorile, fiind complet identificată cu Aurora.

Intrare: matuta
matuta
cuvânt din altă limbă (I4)
  • matuta
Intrare: mâțuță
mâțuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâțuță
  • mâțuța
plural
  • mâțuțe
  • mâțuțele
genitiv-dativ singular
  • mâțuțe
  • mâțuței
plural
  • mâțuțe
  • mâțuțelor
vocativ singular
plural