opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MATRONÍMIC, -Ă, matronimici, -ce, adj., s. n. (Nume, sufix) care se referă la matronime. – Din it. matronimico.

matronimic, ~ă sn, a [At: PUȘCARIU, L. R. I, 302 / Pl: ~ici, ~ice / E: it matronimico] 1-2 (Nume de familie) care derivă dintr-un nume propriu sau dintr-un apelativ de genul feminin Si: matronim (1-2).

MATRONÍMIC, -Ă, matronimici, -ce, adj. (În sintagma) Nume matronimic = nume dat după numele mamei. – Din it. matronimico.

MATRONÍMIC, -Ă adj., s.n. (Nume) care derivă din numele mamei; matronim. [Cf. it. matronimico].

MATRONÍMIC ~că (~ci, ~ce): Nume ~ nume dat după numele mamei. /<it. matronimico

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

matronimic1 (desp. ma-tro-) adj. m. (+ s. n.: sufix ~); f. pl. matronimice

matronimic2 (desp. ma-tro-) s. n., pl. matronimice

!matronimic1 (sufix ~) (ma-tro-) adj. m.; pl. f. matronimice

*matronimic2 (ma-tro-) s. n., pl. matronimice

matronímic adj. m. (sil. mf. matr-), pl. matronímici; f. sg. matronímică, pl. matronímice

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATRONÍMIC, -Ă adj. (Și substantivat, n.) (Nume de familie) care derivă dintr-un nume propriu (sau dintr-un apelativ) de genul feminin. Numiri ca Apreotesii, . . . Stăniloaie sau Mărtoiu arată rolul important al matronimicelor în onomastica noastră. PUȘCARIU, L. R. I, 302. - Pl. : matronimici, -ce. – Format după patronimic. – Cf. it. m a t r o n i m i c o.

Intrare: matronimic (adj.)
matronimic1 (adj.) adjectiv
  • silabație: ma-tro- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matronimic
  • matronimicul
  • matronimicu‑
  • matronimică
  • matronimica
plural
  • matronimici
  • matronimicii
  • matronimice
  • matronimicele
genitiv-dativ singular
  • matronimic
  • matronimicului
  • matronimice
  • matronimicei
plural
  • matronimici
  • matronimicilor
  • matronimice
  • matronimicelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: matronimic (s.n.)
matronimic2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: ma-tro- info
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matronimic
  • matronimicul
  • matronimicu‑
plural
  • matronimice
  • matronimicele
genitiv-dativ singular
  • matronimic
  • matronimicului
plural
  • matronimice
  • matronimicelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matronimic, matronimicăadjectiv
matronimic, matronimicesubstantiv neutru

  • 1. (Nume, sufix) care se referă la matronime. DEX '09 DN
    sinonime: matronim
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.