masaj sn [At: ALECSANDRI, S. 136 / V: (înv) ~giu / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr massage] 1 Procedeu medical de stimulare și de destindere a mușchilor, executat cu ajutorul mâinilor sau al unor aparate speciale Si: masare¹ Vz fricțiune, tras, trăsătură. 2 (Îlv) A face (un) ~ A masa. 3 (Fam; gmț; îal) A trage o bătaie.

MASAJ, masaje, s. n. Acțiunea de a freca, (apăsînd) diferite părți ale corpului, îndeosebi mușchii și încheieturile, cu scopul de a activa circulația sîngelui, de a da suplețe mușchilor și a înviora nervii. Masajul constituie o metodă terapeutică practicată în tratamentul dermatozelor feții. NICOLAU-MAISLER, D. V. 114. Azi e ziua mea de masaj electric. C. PETRESCU, C. V. 265. – Pl. și: masajuri (CARAGIALE, O. VII 46).

MASAJ s.n. Frecare a diferitelor părți ale corpului pentru a activa circulația sîngelui, pentru a înviora nervii și pentru a da suplețe mușchilor. [Pl. -je, -juri. / < fr. masage].

MASAJ s. n. frecare a diferitelor părți ale corpului pentru a activa circulația sângelui, a înviora nervii și a da suplețe mușchilor. (< fr. massage)

MASAJ ~e n. Metodă de tratament prin acțiunea factorului mecanic sau termic asupra organismului în vederea stimulării activității mușchilor și a circulației sângelui; fricțiune. /<fr. massage

masaj n. acțiunea de a masa prin fricțiuni (= fr. massage).

*masáj n., pl. urĭ (fr. massage, d. masser, a masa). Acțiunea de a masa, de a freca, de a trage un bolnav.

masagiu sn vz masaj

masaj s. n., pl. masaje

masaj s. n., pl. masaje

masaj s. n., pl. masaje

masaj, -je.

MASAJ AL ACULUI INDICATOR exercițiu în planorism ce constă în efectuarea comenzilor după indicatorul de viraj, fiind util în zborul instrumental.

MASAJ DE BILĂ temă în planorism constând în acționarea comenzilor după indicațiile bilei giroclinometrului, exercițiu util în zborul fără vizibilitate.

MASÁJ (< fr.) s. n. Procedeu mecanoterapeutic care constă în frecarea, ciocănirea, ciupirea manuală sau mecanică a tegumentelor și țesuturilor moi subiacente. Folosit pentru atenuarea durerilor, relaxare, combaterea celulitei, m. determină activarea circulației locale și generale, intensificarea metabolismului etc. ◊ M. cardiac = metodă de reanimare folosită în cazurile de stop cardiac sau fibrilație ventriculară; se poate face prin m. direct (presiuni ritmice) pe cord, în cazul unui torace deschis sau m. extern, prin apăsări puternice și ritmice pe stern.

masaj, masaje s. n. (eufem.) 1. contact sexual (al unei prostituate care lucrează sub acoperirea de maseuză). 2. joc erotic premergător actului sexual.

MASAJ s.n. Acțiunea de a masa; procedeu medical de stimulare și de destindere a mușchilor, executat cu ajutorul mîinilor sau al unor aparate speciale. V. f r i c ț i e, t r a s, t r ă s ă t u r ă. Cura este plăcută, fiind făcută cu apă caldă, deși masagiul aduce pe bietul pacient în stare de aluat plămădit fără milă. ALECSANDRI, S. 136. În anticitate.. . [maladia] se tămăduia expeditiv, prin masajuri sistematice, cu un instrument lung și flexibil, d-a lungul și d-a curmezișul mușchilor lombari și spinei dorsale. CARAGIALE, O. VII, 46, cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Azi e ziua mea de masaj electric. C. PETRESCU, C. V. 265. ◊ Expr. A face (un) masaj = a masa; p. e x t. (glumeț și familiar) a trage o bătaie. V. a m u i a o a s e l e. Lasă-i. . . că le fac un masaj românesc dacă n-ai putut să-i duci cu vorbe. PAS, Z. IV, 196. – Pl.: masaje și (rar) masajuri. – Și: (învechit) masagiu s.n. – Din fr. massage.

MASÁGIU s. n. v. masaj.