dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARTELA vb. tr. 1. a bate cu ciocanul, a ciocăni un metal. 2. (fig.) a chinui, a hărțui. (< fr. marteler)

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

martela vb., ind. prez. 1 sg. martelez, 3 sg. și pl. martelează

Intrare: martela

verb (VT201) Surse flexiune: MDN '08, DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) martela	martelare	martelat martelatu‑	martelând martelându‑	singular	plural
		(a) martela	martelare	martelat martelatu‑	martelând martelându‑	martelează	martelați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	martelez	(să) martelez	martelam	martelai	martelasem
	a II-a (tu)	martelezi	(să) martelezi	martelai	martelași	martelaseși
	a III-a (el, ea)	martelează	(să) marteleze	martela	martelă	martelase
plural	I (noi)	martelăm	(să) martelăm	martelam	martelarăm	martelaserăm martelasem
	a II-a (voi)	martelați	(să) martelați	martelați	martelarăți	martelaserăți martelaseți
	a III-a (ei, ele)	martelează	(să) marteleze	martelau	martelară	martelaseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.