2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAROCHÍNĂ s. f. v. marochin.

MAROCHÍNĂ s. f. v. marochin.

MAROCHÍN s. n. 1. (La sg.) Piele fină de capră tăbăcită vegetal (avînd desene în relief sau în culori); imitație obținută din piele de oaie sau de vițel; saftian, cordovan. Portofeluri (ghiozdane) de marochin turcești, cr (1830), 3732/3. O carte. . . legată frumos în catife sau marochin. CUCIURAN, D. 86/24, cf. NEGULICI. Apoi legînd-o-n aur [cartea]. . . , în toc de marochin, A dedicat-o falnic nerodului Damet. NEGRUZZI, S. II, 227, cf. COSTINESCU, DDRF, GHEȚIE, R. M., ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU, ALEXI, W. Luă o cutie de marochin negru. D. ZAMFIRESCU, A. 75. Cu piciorușul d-sale grăsuliu strîns în niște pantofiori de marochină neagră. . . era gata de drum. HOGAȘ, DR. II, 81. Înfundat în perinile tapisate cu piele de marochin, Adrian privea în trecut. ARDELEANU, U. D. 33. Îmi întinse portțigaretul de marochin, C. PETRESCU, S. 223. Purta. . . în picioare cizme de marochin. GALACTION, O. 176. Bici lucrat cu îngrijire, pe cotorul căruia se zăreau împletituri de piele de marochin. CĂLINESCU, E. O. I, 103, cf. id. S. 399. Numai Nicoară purta încălțări de marochin pînă la genunchi, ca unul ce părea stăpîn. SADOVEANU, N. P. 22. Privi cu un rîs fugar pe Șoimaru și cu pintenii de la cizmele ei de marochin roș lovi calul și zvîcni înainte. id. O. V, 558. De la Constantinopol se aduc șaluri de cașmir, stofe orientale, pantofi de marochin. OȚETEA, T. V. 45. Să-ți fac rochiță de lînă Și papuci de marachină. MAT. FOLK. 1028. ◊ (Atribuind calitatea ca un adjectiv) Hîrtie marochin = hîrtie care imită marochinul (1). Cf. POLIZU, COSTINESCU. ♦ (La pl.) Varietăți de marochin (1). Pergamente și colecții vechi. . . Legate-n marochine. CAMIL PETRESCU, V. 7. 2. (La pl.) Obiecte lucrate din marochin (1). - Pl.: marochine și (învechit) marochinuri (ISIS 1859, 115). – Și: (învechit) marochină, (regional) marachínă s. f. – Din fr. maroquin, it. marrochino.

MAROCHÍN, (2) marochinuri, s. n. 1. Piele de capră, sau, rar, de oaie sau de vițel, tăbăcită vegetal pentru a căpăta lustru și finețe; cordovan. 2. Sortiment, obiect din marochin (1). [Pl. și: marochine.Var.: marochínă s. f.] – Din fr. maroquin, it. marochino.

marochin sn [At: CR (1830), 3732/3 / V: (înv) ~ă, (reg) ~rachi sf / Pl: ~e, (înv) -uri / E: fr maroquin, it marochino] 1 Piele fină de capră tăbăcită vegetal, având desene în relief sau în culori Si: (înv) cordovan, saftian. 2 Imitație de marochin (1) obținută din piele de oaie sau de vițel Si: cordovan, saftian. 3 (Îs) Hârtie ~ Hârtie care imită marochinul (1). 4 (Lpl) Varietăți de marochin (1). 5 (Lpl) Obiecte lucrate de marochin (1).

MAROCHÍN s. n. Piele de capră sau, rar, de oaie sau de vițel, tăbăcită vegetal pentru a căpăta lustru și finețe; cordovan. [Var.: marochínă s. f.] – Din fr. maroquin, it. marochino.

MAROCHÍN s. n. Piele de capră, de oaie, de vițel sau de alte animale, tăbăcită special pentru a căpăta lustru și finețe și întrebuințată la diferite obiecte de galanterie; saftian. Numai Nicoară purta încălțări de marochin pînă la genunchi. SADOVEANU, N. P. 22. Îmi întinse portțigaretul de marochin. C. PETRESCU, S. 223. Criton lucră o carte în douăzeci de ani... Apoi legînd-o-n aur, în toc de marochin A dedicat-o falnic nerodului Damet. NEGRUZZI, S. II 227. ◊ Hîrtie marochin = hîrtie colorată imitînd pielea. – Variantă: marochínă (HOGAȘ, H. 103) s. f.

MAROCHÍN s.n. Piele de oaie, de capră etc. tăbăcită într-un anumit fel pentru a căpăta lustru și finețe; material care imită o astfel de piele. [Var. marochină s.f. / cf. fr. maroquin, it. marocchino < sp. marroquin – marocan].

MAROCHÍN s. n. piele fină de capră tăbăcită vegetal; material care imită o astfel de piele. (< fr. maroquin, it. marochino)

MAROCHÍN ~e n. Piele subțire și fină de capră (mai rar de oaie), tăbăcită cu extracte vegetale și folosită la confecționarea unor articole de galanterie și de încălțăminte; saftian. [Pl. și marochinuri] /<fr. maroquin, it. marochino[1]

  1. Var. marochină LauraGellner

marochin n. piele de țap sau de capră, preparată într’un mod particular.

*marochín n., pl. urĭ (it. marrocchino, fr. maroquin, marochin, d. sp. marroqui și marroquin, Marocan, din Maroc; bg. marokin). Pele de capră preparată într’un anumit mod, supțire și scumpă, numită și safian. – Și marochină f. (C. Hogaș, VR. 1910, 5, 215).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

marochín (înv.) s. n., (sorturi, obiecte) pl. marochínuri/marochíne

marochín s. n., (sorturi, obiecte) pl. marochínuri/marochíne[1]

  1. Var. marochină LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAROCHÍN s. saftian, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)[1]

  1. Var. marochină LauraGellner

MAROCHIN s. saftian, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)

arată toate definițiile

Intrare: marochină
marochină
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: marochin
marochin1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marochin
  • marochinul
  • marochinu‑
plural
  • marochinuri
  • marochinurile
genitiv-dativ singular
  • marochin
  • marochinului
plural
  • marochinuri
  • marochinurilor
vocativ singular
plural
marochin2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marochin
  • marochinul
  • marochinu‑
plural
  • marochine
  • marochinele
genitiv-dativ singular
  • marochin
  • marochinului
plural
  • marochine
  • marochinelor
vocativ singular
plural
marochină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marochi
  • marochina
plural
  • marochine
  • marochinele
genitiv-dativ singular
  • marochine
  • marochinei
plural
  • marochine
  • marochinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marochin marochină

  • 1. (numai) singular Piele de capră, sau, rar, de oaie sau de vițel, tăbăcită vegetal pentru a căpăta lustru și finețe.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: cordovan saftian attach_file 3 exemple
    exemple
    • Numai Nicoară purta încălțări de marochin pînă la genunchi. SADOVEANU, N. P. 22.
      surse: DLRLC
    • Îmi întinse portțigaretul de marochin. C. PETRESCU, S. 223.
      surse: DLRLC
    • Criton lucră o carte în douăzeci de ani... Apoi legînd-o-n aur, în toc de marochin A dedicat-o falnic nerodului Damet. NEGRUZZI, S. II 227.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Hârtie marochin = hârtie colorată imitând pielea.
      surse: DLRLC
  • 2. Sortiment, obiect din marochin.
    surse: DEX '09

etimologie: