12 definiții pentru mărmurar
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂRMURAR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar.
MĂRMURAR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
mărmurar sm [At: POLIZU / V: marmor~ / P: ~i / E: marmură1 + -ar] (Rar) Meșter care lucrează marmura1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRMURAR, mărmurari, s. m. (Popular) Meșter care taie, netezește, prelucrează marmura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRMURAR ~i m. Meșter care lucrează marmura. /marmură + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marmorar sm vz mărmurar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mărmurar s. m., pl. mărmurari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mărmurar s. m., pl. mărmurari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mărmurar s. m., pl. mărmurari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂRMURAR s. (rar) marmurist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂRMURAR s. (rar) marmurist.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRMURAR s. m. (Rar) Meșter care lucrează marmura1. Cf. POLIZU, BARCIANU. - Pl.: mărmurari. – Și: marmorár s. m. PONTBRIANT, D., COSTINESCU. – Marmură1 + suf. -ar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARMORAR s. m. v. mărmurar.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
mărmurar, mărmurarisubstantiv masculin
- 1. Meșter care lucrează marmura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: marmurist
etimologie:
- Marmură + sufix -ar. DEX '98 DEX '09