10 definiții pentru marmită

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARMITĂ, marmite, s. f. 1. Vas mare (de metal) cu două toarte și cu capac, în care se transportă mâncarea caldă. 2. Scobitură formată prin eroziune în albia unui râu. – Din fr. marmite.

MARMITĂ, marmite, s. f. 1. Vas mare (de metal) cu două toarte și cu capac, în care se transportă mâncarea caldă. 2. Scobitură formată prin eroziune în albia unui râu. – Din fr. marmite.

marmi sf [At: PONI, F. 126 / Pl: ~e / E: fr maranite] 1 (Fîr; îs) ~ta lui Papin Dispozitiv format dintr-un vas cilindric de metal închis ermetic cu un capac, cu ajutorul căruia se demonstra forța elastică a vaporilor de apă. 2 Vas mare de fier cu două toarte și cu capac, în care se transportă mâncarea caldă. 3 Scobitură formată prin eroziune în albia unui rîu.

MARMITĂ, marmite, s. f. Vas mare cu două toarte și cu capac, în care se transportă mîncare caldă. V. cratiță. Sleite de apa chioară a cazanelor, de apa leșietică a marmitelor, infanteriile grăbeau spre pădurea morții. CAMILAR, N. I 243.

MARMI s.f. 1. Vas mare cu două torți, cu care se transportă hrana (mai ales în armată). 2. (Geol.) Scobitură circulară sau ovală săpată în roca dură a unui rîu. [< fr. marmite].

MARMI s. f. 1. vas mare cu două torți, cu care se transportă mâncarea caldă și apa (în armată). 2. scobitură circulară sau ovală săpată prin eroziunea în roca dură a unui râu. (< fr. marmite)

MARMITĂ ~e f. Vas mare cu două toarte, folosit pentru a transporta mâncarea caldă. /<fr. marmite

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

marmi (vas) s. f., g.-d. art. marmitei; pl. marmite

marmi s. f., g.-d. art. marmitei; pl. marmite

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARMÍTĂ s. f. 1. (Franțuzism învechit, rar, în sintagma) Marmita lui Papin = dispozitiv format dintr-un vas cilindric de metal închis ermetic cu un capac, cu ajutorul căruia se demonstra forța elastică a vaporilor de apă. Pentru a dovedi că temperatura fierberei crește cînd presiunea devine mai mare, ne putem servi de. . . [un] aparat cunoscut sub numele de marmita lui Papin. PONI, F. 126. 2. Vas mare (de fier) cu două toarte și cu capac, în care se transportă mîncarea caldă. Sleite de apa chioară a cazonelor, de apa leșietică a marmitelor, infanteriile grăbeau spre pădurea morții. CAMILAR, N. I, 243. - Pl. : marmite. – Din fr. marmite.

Intrare: marmită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marmi
  • marmita
plural
  • marmite
  • marmitele
genitiv-dativ singular
  • marmite
  • marmitei
plural
  • marmite
  • marmitelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marmi, marmitesubstantiv feminin

  • 1. Vas mare (de metal) cu două toarte și cu capac, în care se transportă mâncarea caldă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sleite de apa chioară a cazanelor, de apa leșietică a marmitelor, infanteriile grăbeau spre pădurea morții. CAMILAR, N. I 243. DLRLC
  • 2. Scobitură formată prin eroziune în albia unui râu. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.