23 de definiții pentru marmanziu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marmagiu, ~ie a vz marmanziu

marmanziu, ~ie [At: SIMION DASC., ap. LET. I, A. 38/37 / V: ~nsiu, ~ngiu, ~aziu, ~agiu, -monzău, ~muziu, mermeziu / Pl: ~ii / E: ns cf Malvazia, naramziu] 1 sn (Înv) Vin grecesc de Malvazia. 2 sn (Pgn) Vin de calitate superioară. 3 a (Îrg; d. vin) Purpuriu. 4 a (Îrg; d. vin) Care îmbată tare. 5 a (Îrg; d. vin) Dulce. 6 a (Pex; d. băuturi) De calitate superioară. 7 a (Îrg; pgn) Roșu-portocaliu.

marmaziu, ~ie sn, a vz marmanziu

marmanzíŭ, -azíŭ și -giŭ, -íe adj. (var. din naramziŭ). Rar azĭ. Prófir (vorbind de vin). – Și mermeziŭ (est). În Serbia mărmeziu și mermeziŭ. La Ur. (Gĭurescu) marmaziŭ, vin de Malvazia, și atuncĭ s’ar deriva de aci.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MARMANZIU adj. v. purpuriu, vișiniu.

marmanziu adj. v. PURPURIU. VIȘINIU.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

marmanziu, marmanzie, marmanzii, adj. (înv., reg.) 1. purpuriu, roșu-deschis, roșu-purpuriu. 2. superior, f. bun. 3. (s.n.) vin de Malvazia.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MARMAGÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

MARMANGÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

MARMANSÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

MARMANZÍU, -ÍE s. n., adj. 1. S. n. (Învechit) Vin grecesc (de Malvazia); p. g e n e r. vin de calitate superioară. Fac mied așa de bun, cît se potrivește marmaziului. SIMION DASC., LET. I A 38/37, cf. DR. IV, 1077. 2. Adj. (Învechit și regional, despre vin) De culoare purpurie (ȘIO I, 84); care îmbată, tare (I. CR. III, 298); dulce (L. COSTIN, GR. BĂN. 134); p. ext. (despre băuturi) de calitate superioară. Unele vițe rodesc mai puțin vin, dară mai marmanziu, adecă prea bun. ECONOMIA, 147/14. Vinu-i bun și mermeziu Cules toamna mai tîrziu. SEVASTOS, N. 300. Un acău de rachie, De rachie marmazie. BIBICESCU, P. P. 330. În pimniță că-mi intra, Scotea vin d-al marmuziu, Cules toamna mai tîrziu, Omoară omul de viu. MAT. FOLK. 205. Punea rachiu anason, De-i făcea din om neom; Punea vin de ăl marmaziu De-omora ciocoiu de viu. ib. 1074. Nedea bea la pivnicioară, Cu plosca de-o vedrișoară, Cu vin vechi cam marmagiu, Cules toamna cam tîrziu. PAMFILE, C. Ț. 39, cf. DIACONU, VR. 192. ◊ P. g e n e r. Roșu-deschis, purpuriu (POLIZU, CIHAC, II, 593, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., CADE), roșu-portocaliu (PASȘCA, GL.), vioriu (MARIAN, CH. 53). Boiangiul. . . întrebuința colorile cele mai variate și anume: albastru (civit. . . , lulachiu, marmaziu, micșuniu). ȘIO I, 237. Mîndră buze marmanzii, Dar pe-a cui seamă le ții? JARNIK-BÎRSEANU, D. 368. Este-o fată-o cheamă Doca Cu părul cam marmansiu, Nu mi-o spune că o știu. BUGNARIU, N. 49/359. - Pl.: marmanzii. – Și: marmansiu, -íe, marmangíu, -íe (PAȘCA, GL.) adj.; marmaziu, -íe adj., s. n.; marmagiu, -íe, marmonzău (CANDREA, Ț. O. 51), marmuziu, -íe, mermeziu, -íe adj. – Etimologia necunoscută. Cf. numele topic grecesc Malvazia și rom. naramziu.

MARMAZIU, -ÍE adj., s. n. v. marmanziu.

MARMEZÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

MARMUZÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

MERMEZÍU, -ÍE adj. v. marmanziu.

Intrare: marmanziu
marmagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmangiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmansiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmeziu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmonzău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmuziu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mermeziu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
marmanziu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.