3 definiții pentru marșirui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

marșirui vi [At: DLR / Pzi: ~esc / E: ger marschieren] (Reg) A mărșălui.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MARȘIRUÍ vb. v. mărșălui, mărșui.

marșirui vb. v. MĂRȘĂLUI. MARȘUI.

Intrare: marșirui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • marșirui
  • marșiruire
  • marșiruit
  • marșiruitu‑
  • marșiruind
  • marșiruindu‑
singular plural
  • marșiruiește
  • marșiruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • marșiruiesc
(să)
  • marșiruiesc
  • marșiruiam
  • marșiruii
  • marșiruisem
a II-a (tu)
  • marșiruiești
(să)
  • marșiruiești
  • marșiruiai
  • marșiruiși
  • marșiruiseși
a III-a (el, ea)
  • marșiruiește
(să)
  • marșiruiască
  • marșiruia
  • marșirui
  • marșiruise
plural I (noi)
  • marșiruim
(să)
  • marșiruim
  • marșiruiam
  • marșiruirăm
  • marșiruiserăm
  • marșiruisem
a II-a (voi)
  • marșiruiți
(să)
  • marșiruiți
  • marșiruiați
  • marșiruirăți
  • marșiruiserăți
  • marșiruiseți
a III-a (ei, ele)
  • marșiruiesc
(să)
  • marșiruiască
  • marșiruiau
  • marșirui
  • marșiruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)