2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANUFACTURIER, -Ă s. m., adj. 1. S. m. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2); lucrător într-o întreprindere de manufactură. Cf. NEGULICI. Manufacturierul, neguțitorul, capitalistul. CALENDAR (1856), 13/4. Mari fabricanți, manufacturieri. MAIORESCU, D. I, 414. Vecin cu noi era. . . fiul unui manufacturier. BRĂESCU, 116. 2. Adj. Care ține de manufactură (1), privitor la manufactură, care produce manufactură ; (învechit) manufacturial. Cf. BARCIANU. Industria manufacturieră. . . se face cu materii indigene sau se mărginește a fasona materii importate. N. A. BOGDAN, C. M. 125. Clasa burgheză, relațiile de producție capitaliste, munca salariată se dezvoltă în toate țările în condițiile prielnice create de stadiul manufacturier al producției. CONTEMP. 1953, nr. 359, 2/5. - Pronunțat: -ri-er. – Pl.: manufacturieri, -e. – Din fr. manufacturier.

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. S. m. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.

manufacturier, ~ă [At: NEGULICI / P: ~ri-er / Pl: ~i, ~e / E: fr manufacturier] 1 sm (Rar) Patron al unei manufacturi (5). 2 sm (Rar) Lucrător într-o întreprindere de manufactură (5). 3 a Care ține de manufactură (5) Si: (înv) manufacturial (1). 4 a Referitor la manufactură (5) Si: (înv) manufacturial (2). 5 a Care produce manufactură (1) Si: (înv) manufacturial (3).

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj. Care ține de manufactură (1), privitor la manufactură (1); producător de manufactură (2). Diviziunea manufacturieră a muncii presupune un oarecare grad de dezvoltare a diviziunii muncii în cadrul societății. MARX, C. I 331. ◊ Perioada manufacturieră = perioada de timp în care a predominat manufactura (1). În perioada manufacturieră propriu-zisă supremația comercială este aceea care duce la supremația industrială, MARX, C. I 666.

MANUFACTURIÉR, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. și f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier].

MANUFACTURIÉR, -Ă I. adj. referitor la manufactură (1), care produce manufactură (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. manufacturier)

MANUFACTURIÉR ~ă (~i, ~e) Care ține de manufactură; propriu manufacturii. [Sil. -ri-er] /<fr. manufacturier

manufacturier a. ce ține de manufactură: industrie manufacturieră. ║ m. proprietarul unei manufacturi.

*manufacturiér, -ă adj. (fr. manufacturier). Relativ la manufactură: industrie manufacturieră. Subst. Fabricant orĭ negustor de marfă de manufactură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!manufacturiér (-ri-er) adj. m., pl. manufacturiéri; f. manufacturiéră, pl. manufacturiére

manufacturiér adj. m., s. m. (sil. -ri-er), pl. manufacturiéri; f. sg. manufacturiéră, pl. manufacturiére


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANUFACTURIÉR adj. (înv.) manufacturial. (Producție ~.)

MANUFACTURIER adj. (înv.) manufacturial. (Producție ~.)

Intrare: manufacturieră
  • silabație: -ri-e-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manufacturie
  • manufacturiera
plural
  • manufacturiere
  • manufacturierele
genitiv-dativ singular
  • manufacturiere
  • manufacturierei
plural
  • manufacturiere
  • manufacturierelor
vocativ singular
  • manufacturie
  • manufacturiero
plural
  • manufacturierelor
Intrare: manufacturier (adj.)
manufacturier1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-er info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manufacturier
  • manufacturierul
  • manufacturieru‑
  • manufacturie
  • manufacturiera
plural
  • manufacturieri
  • manufacturierii
  • manufacturiere
  • manufacturierele
genitiv-dativ singular
  • manufacturier
  • manufacturierului
  • manufacturiere
  • manufacturierei
plural
  • manufacturieri
  • manufacturierilor
  • manufacturiere
  • manufacturierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

manufacturier (adj.)

  • 1. Care ține de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: manufacturial attach_file un exemplu
    exemple
    • Diviziunea manufacturieră a muncii presupune un oarecare grad de dezvoltare a diviziunii muncii în cadrul societății. MARX, C. I 331.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Perioada manufacturieră = perioada de timp în care a predominat manufactura.
      exemple
      • În perioada manufacturieră propriu-zisă supremația comercială este aceea care duce la supremația industrială. MARX, C. I 666.
        surse: DLRLC

etimologie:

manufacturier, -ă (persoană) manufacturieră

  • 1. rar Patron al unei manufacturi, lucrător într-o întreprindere de manufactură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: