2 intrări

O definiție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANSARDÁ vb. tr. a construi o mansardă. (< mansardă)

Intrare: mansardare
mansardare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mansardare
  • mansardarea
plural
  • mansardări
  • mansardările
genitiv-dativ singular
  • mansardări
  • mansardării
plural
  • mansardări
  • mansardărilor
vocativ singular
plural
Intrare: mansarda
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mansarda
  • mansardare
  • mansardat
  • mansardatu‑
  • mansardând
  • mansardându‑
singular plural
  • mansardea
  • mansardați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mansardez
(să)
  • mansardez
  • mansardam
  • mansardai
  • mansardasem
a II-a (tu)
  • mansardezi
(să)
  • mansardezi
  • mansardai
  • mansardași
  • mansardaseși
a III-a (el, ea)
  • mansardea
(să)
  • mansardeze
  • mansarda
  • mansardă
  • mansardase
plural I (noi)
  • mansardăm
(să)
  • mansardăm
  • mansardam
  • mansardarăm
  • mansardaserăm
  • mansardasem
a II-a (voi)
  • mansardați
(să)
  • mansardați
  • mansardați
  • mansardarăți
  • mansardaserăți
  • mansardaseți
a III-a (ei, ele)
  • mansardea
(să)
  • mansardeze
  • mansardau
  • mansarda
  • mansardaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)