2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

maniște sf vz manișcă

MANÍȘCĂ, maniște, s. f. (Înv.) Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, la cămășile bărbătești. – Din rus. manișka.

MANÍȘCĂ, maniște, s. f. (Înv.) Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, la cămășile bărbătești. – Din rus. manișka.

manișcă sf [At: CARAGIALE, O. I, 114 / V: ~neș~ (Pl: ~nești), ~ște, măn~ / Pl: ~ște / E: rs манишка] 1 (Iuz) Plastron brodat, de obicei de culoare albă, uneori detașabil, la cămășile bărbătești. 2 (Mun) Punct de broderie Vz sabac. 3 (Reg; lpl) încrețituri de o parte și de alta a gurii cămășii Si: (pop) îngurzituri. 4 Tiv la manșetele cămășilor bărbătești. 5 (Reg) Manșetă. 6 (Lpl; reg) Mânecări de lână. 7 (Nob; lpl) Bretele la pantalonii bărbătești.

MANÍȘCĂ, maniște, s. f. (Învechit) Plastron. Fratele mortului, cu guler și manișcă negre, lăcrima cuviincios. MACEDONSKI, O. III 97. Trece drept la oglinda din față, își potrivește cravata și manișca. CARAGIALE, O. II 188.

manișcă f. 1. ornament de dantelă ce termină mâneca cămășei; 2. pieptar mobil ce se pune peste cămașă. [Rus. MANIȘKA].

maníșcă f., pl. ște și ștĭ, șce și șcĭ (rus. maniška, d. mántiĭa, mantie). Acea parte a cămășiĭ care acopere peptu. – În est și manéșcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

maníșcă (înv.) s. f., g.-d. art. maníștei; pl. maníște

maníșcă s. f., g.-d. art. maníștei; pl. maníște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANÍȘCĂ s. v. piept, plastron.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANÍȘCĂ s. f. 1. (Ieșit din uz) Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, uneori detașabil, la cămășile bărbătești. Trece drept la oglinda din față, își potrivește cravata și manișca egretie, care tot iese afară din jiletcă. CARAGIALE, O.I, 114, cf. 113. Fratele mortului, cu guler și manișcă negre, lăcrima cuviincios. MACEDONSKI, O. III, 97, cf. DDRF, ȘĂINEANU, D. U. 2. (Prin Munt.) Numele unui punct de broderie. V. ș a b a c. Înflorături și împletituri, cele dintîi purtînd diferite numiri: ciucuri,. . . manișcă, șabac. RĂDULESCU-CODIN, M. N. 106. 3. (Regional la pl.) Încrețituri de o parte și de alta a gurii cămășii; îngurzituri. Cf. ȘEZ. III, 17, 70, PAMFILE, I. C. 367, CADE, RĂDULESCU-CODIN. ♦ (Și la sg.) Tiv, cusătură, refec la manșetele cămășilor bărbătești. Cf. CADE, PLOPȘOR, V. O. 11, RĂDULESCU-CODIN. 4. (Regional) Manșetă (Pipirig-Tîrgu Neamț). ALR II 3303/551. ♦ (La pl.) Mînecări de lînă (Peștișani-Tîrgu Jiu), ALR II 3353/836. 5. (Neobișnuit, la pl.) Bretele la pantalonii bărbătești, JAHRESBER, XXVI, 31.- Pl. : maniște. – Și: manéșcă (CIHAC, II , 185, TDRG; pl. mănești ȘEZ. III, 70, PAMFILE, I. C. 367), măníșcă (ALEXI, W., RĂDULESCU-CODIN), maniște (PLOPȘOR, V. O. 11) s. f. – Din rus. манишка.

Intrare: maniște
maniște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: manișcă
manișcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manișcă
  • manișca
plural
  • maniște
  • maniștele
genitiv-dativ singular
  • maniște
  • maniștei
plural
  • maniște
  • maniștelor
vocativ singular
plural

manișcă

  • 1. învechit Plastron (brodat), de obicei de culoare albă, la cămășile bărbătești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: piept plastron attach_file 2 exemple
    exemple
    • Fratele mortului, cu guler și manișcă negre, lăcrima cuviincios. MACEDONSKI, O. III 97.
      surse: DLRLC
    • Trece drept la oglinda din față, își potrivește cravata și manișca. CARAGIALE, O. II 188.
      surse: DLRLC

etimologie: