2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANGLÍ, manglesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A fura. – Din țig. manglo.

MANGLÍ, manglesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A fura. – Din țig. manglo.

mangli vt [At: BL IV, 198 / Pzi: ~lesc / E: rrm manglo] (Fam) 1 A cerși. 2 A fura.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

manglí (a ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. manglésc, imperf. 3 sg. mangleá; conj. prez. 3 să mangleáscă

manglí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. manglésc, imperf. 3 sg. mangleá; conj. prez. 3 sg. și pl. mangleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MANGLÍ vb. v. cere, cerși, fura, lua, milogi, sustrage.

mangli vb. v. CERE. CERȘI. FURA. LUA. MILOGI. SUSTRAGE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

manglí (manglésc, manglít), vb.1. (Arg.) A cere de pomană, a cerși. – 2. (Arg.) A fura. Țig. mang- „a cerși” (Graur 166; Juilland 167). – Der. mangleală, s. f. (cerșetorie), cf. Graur, BL, IV, 198; manglitor, s. m. (cerșetor); mangosit, adj. (inutil, inapt) pare să aparțină aceleiași familii, cf. bg. mango „țigan”, ngr. μάγϰα „pungaș, derbedeu”, ngr. μαγϰούφης „haimana, pungaș” (der. din cr., slov. manjkav „imperfect”, propusă de Cihac, II, 185 este insuficientă; cea din gr. μαγγόνω „a goli, a consuma”, aorist ἐμάγγωσα, de Graur, BL, IV, nu pare convingătoare). De asemenea trebuie să se menționeze aici mangoliță (var. mangaliță), s. f. (porc de o anumită rasă), care trebuie pus în legătură cu porecla bg. a țiganilor, mango (Berneker, II, 4), și provine din sb., cr. mangùlica (Cihac, II, 514), cf. mag. mangalica.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.


Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MANGLÍ vb. IV. T r a n z. (Argotic) 1. A cerși. BL IV, 198, cf. GR. S. VII, 118. 2. A fura. BUL. FIL. V, 190. - Prez. ind.: manglesc. – Din țig. manglo (part. lui mang-). – Cf. BL IV, 199.

Intrare: manglire
manglire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manglire
  • manglirea
plural
  • mangliri
  • manglirile
genitiv-dativ singular
  • mangliri
  • manglirii
plural
  • mangliri
  • manglirilor
vocativ singular
plural
Intrare: mangli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mangli
  • manglire
  • manglit
  • manglitu‑
  • manglind
  • manglindu‑
singular plural
  • manglește
  • mangliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • manglesc
(să)
  • manglesc
  • mangleam
  • manglii
  • manglisem
a II-a (tu)
  • manglești
(să)
  • manglești
  • mangleai
  • mangliși
  • mangliseși
a III-a (el, ea)
  • manglește
(să)
  • manglească
  • manglea
  • mangli
  • manglise
plural I (noi)
  • manglim
(să)
  • manglim
  • mangleam
  • manglirăm
  • mangliserăm
  • manglisem
a II-a (voi)
  • mangliți
(să)
  • mangliți
  • mangleați
  • manglirăți
  • mangliserăți
  • mangliseți
a III-a (ei, ele)
  • manglesc
(să)
  • manglească
  • mangleau
  • mangli
  • mangliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mangli

etimologie: