3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MANDALAC s. m. v. mîndălac.

MÂNDĂLÁC, mândălaci, s. m. (Bot.) Alunea. ◊ Expr. A căuta (cuiva) păcate în mândălaci = a găsi cuiva o vină cu orice preț, a căuta (cuiva) nod în papură. – Et. nec.

măndălac sm [At: PANȚU / V: mandalac, măn~, ~ănac / E: ns cf srb mandula, mg mandula „migdală”] 1 (Bot; reg) Alunele (Carum bulbocastanum). 2 (Pop; îe) A căuta (cuiva) păcate în ~aci A găsi cuiva cu orice preț o vină. 3 (Pop; îe) A se lăsa tot măn~ A se lăsa jos, inert, ca mort.

MÂNDĂLÁC, mândălaci, s. m. (Bot.; reg.) Alunele. ◊ Expr. A căuta (cuiva) păcate în mândălaci = a găsi cuiva o vină cu orice preț, a căuta (cuiva) nod în papură. – Et. nec.

MÎNDĂLÁC, mîndălaci, s. m. (Regional) Alunică. Să vezi, Voico, dumneata, Foițică mîndălac, Te-am chemat să-ți dau bărbat. PĂSCULESCU, E. P. 241. ◊ Expr. A căuta (cuiva) păcate în mîndălaci = a găsi cu orice preț o vină (cuiva), a căuta nod în papură. Ce punea satul în nedumerire, și mai vîrtos p-ale ce cată.. păcate-n mîndălaci, e cînd [Sultănica] apucă lumea-n cap. DELAVRANCEA, S. 13.

măndănac (măndălac) n. Bot. alunele, barlaboiu: frunză verde măndănac POP. [Serb. MANDALA = nemț. Erdmandel].

măndălác și -nác m. (sîrb. mândala, migdală; bg. mindál și migdál, migdală, mindalak, plantațiune de migdalĭ; ung. mandula, it. mándorla, lat. amýgdala, d. vgr. amygdále, migdală). Munt. vest. Baraboĭ, alunele. Rădăcină de măndălac (considerată ca fruct).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mândălác s. m., pl. mândăláci

mândălác s. m., pl. mândăláci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

măndălác s.m. (reg.) plantă alimentară care face tuberculi cărnoși și aromatici; baraboi, alunele.

Intrare: mandalac
mandalac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măndălac
măndălac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mândălac
mândălac substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mândălac
  • mândălacul
  • mândălacu‑
plural
  • mândălaci
  • mândălacii
genitiv-dativ singular
  • mândălac
  • mândălacului
plural
  • mândălaci
  • mândălacilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mândălac

  • exemple
    • Să vezi, Voico, dumneata, Foițică mîndălac, Te-am chemat să-ți dau bărbat. PĂSCULESCU, E. P. 241.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A căuta (cuiva) păcate în mândălaci = a găsi cuiva o vină cu orice preț, a căuta (cuiva) nod în papură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ce punea satul în nedumerire, și mai vîrtos p-ale ce cată... păcate-n mîndălaci, e cînd [Sultănica] apucă lumea-n cap. DELAVRANCEA, S. 13.
        surse: DLRLC

etimologie: