4 definiții pentru magupie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
magupie sf [At: (sec. XVIII) MAG. IST. IV, 240 / Pl: ~ii / E: cf magopeț, magopeție] (Îvr) Brutărie.
MAGUPIE s.f. (ȚR) Brutărie. Hljabnica: magupiia. LEX., 302r. La moară mergea de măcina și la magherniță ajuta și la magupie asijderea. N 1682, 17v. Hljabnica: magopie. LEX. 1683, 75v; cf. MARDARIE, 273; ANON. CANTAC.; N 1727, 152v; GI 19v, 25v. Variante: magopie (LEX. 1683, 75v). Etimologie: cf. magupeț, magupeție. Vezi și magupeț.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MAGUPIE s. v. brutărie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
magupie s. v. BRUTĂRIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: magupie
magupie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||