O definiție pentru magnalin


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

magnálin s. n.

Intrare: magnalin
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnalin
  • magnalinul
  • magnalinu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • magnalin
  • magnalinului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)