2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
magher sm [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 14v/11 / V: ~ghir / Pl: ~i / E: slv магеръ] (Înv) Bucătar.
MAGHER s.m. (Mold., ȚR) Bucătar. A: Văzu acolo și pre magherul mănăstirii. DOSOFTEI, VS. B: Ei-l vîndură iui Pentefri, vătahului de magheri al lui faraon. ÎNV. 164, 172v. Pova (r): Magher, bucătar. LEX., 222v. Iar magherul căuta carnea ce-i perise. E 1717, 168r. Etimologie: sl. magerŭ. Vezi și magherniță. Cf. p ă z i t o r, s o c a c i.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mágher n. (vsl. magerŭ, d. ngr. mágeros [și mágeĭros, ca vgr.]. V. magherniță). Vechĭ. Bucătar (la mînăstire).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MAGHER s. v. bucătar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
magher s. v. BUCĂTAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
magher (magheri), s. m. – Bucătar la o mănăstire. Ngr. μάγειρος, parțial prin intermediul sl. magerŭ (Tiktin). Sec. XVII, împrumut cult, înv. – Der. magherniță, s. f. (înv., bucătărie; baracă, dugheană; colibă), cu suf. sl. -niță, cf. coșniță, varniță etc., cf. ngr. μαγέριϰο „birt, cîrciumă” (sl. *magernica, citat de Candrea, nu există; după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 222 și Murnu 34, din ngr. μαγειρίον „bucătărie”).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Măgher, -ița v. Magherul 3.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÁGHER s. m. (Învechit) Bucătar. Crainicii, maghirii, cimpoieșii, toți au meșterșugurile părințălor și nu iesă la altă breaslă. HERODOT (1645), 330, cf. 229. Văzu acolo și pre magherul mănăstirii. DOSOFTEI, V. S. septembrie 14V/11. - Pl.: magheri. – Și: mághir s. m. – Din slavonul магеръ.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |