3 intrări

Articole pe această temă:

62 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

m smi 1 A cincisprezecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet corespunzător literei m (1), consoană nazală bilabială.

M, m, s. m. 1. A șaisprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană sonantă ocluzivă nazală bilabială). [Pr.: em, me, mîPl. și: (1, n.) m-uri]

M s. m. invar. A șaisprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană sonantă oclusivă nazală (2) bilabială). [Pr.: me]

M s. m. invar. A cincisprezecea literă a alfabetului numită «me» și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană nazală bilabială.

M s. m. invar. A cincisprezecea[1] literă a alfabetului, numită „me”, și sunetul care îi corespunde.[1]

  1. [1]Numerotarea din DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”). — gall

M m. 1. a treisprezecea literă a alfabetului; 2. cifră romană în valoare de 1000.

m m. A treĭ-spre-zecea literă a alfabetuluĭ. Reprezentă acelașĭ sunet labial ca și b, dar emis și pe nas. La Romanĭ reprezenta și numărul 1000, și (în acest caz) se născuse din CIC.

m abrevieri: 1. M. sau m., în muzica de orgă*, manualiter, v. manual. 2. în muzica pentru pian*, mână (m.d. = „mână dreaptă”, it. mano destra, fr. main droite; m.s. = „mână stângă”, it. mano sinistra, fr. m.g. = main gauche). 3. mezzo*; mf = mezzo forte*, mp = mezzo piano*; m.v. = mezza voce*. 4. meno (it.), „mai puțin”; meno mosso* = „mai puțin mișcat”.

metru sm [At: HELIADE, A. 58/2 / V: (reg) ~tăr, ~târ, ~ter / Pl: ~ri, (rar, sn) ~re, ~ri / E: fr mètre, lat metrum, mg méter, ger Meter] 1 (Udp „de”) Unitate fundamentală de măsură a lungimii, egală cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului pământesc. 2 (Îs) ~ pătrat Unitate de măsură a suprafeței, egală cu suprafața unui pătrat cu latura de un metru (1). 3 (Îs) ~ cub Unitate de măsură a volumului egală cu volumul unui cub cu latura de un metru (1). 4 (Trs; îf metăr) Unitate de măsură a lungimii egală cu un cot. 5 (Reg; îf metăr, metâr, meter) Unitate de măsură pentm capacități sau pentm greutăți, variind, după regiuni, de la 15 până la 100 de kg Vz felderă, mierță. 6 Instrument care servește la măsurarea lungimilor, alcătuit dintr-o riglă sau dintr-o bandă gradată de metal, de lemn, de pânză etc. egală cu un metru (1). 7 (Reg; mpl) Bucată de lemn de foc lungă de aproximativ un metru (1). 8 Stivă de lemn de foc, înaltă și lată de aproximativ un metru (1) Vz ster. 9 Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului. 10 (Pex) Ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe Vz măsură (42). 11 (Muz) Ritm în care toate duratele sunt identice, iar accentele de intensitate egală apar la intervale de timp egale.

MÉTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr-o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) și divizat în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile. ♦ Bucată de lemn (de foc) lungă de aproximativ un metru (1); stivă de lemne (de foc) egală cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; p. ext. ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. – Din fr. mètre, lat. metrum.[1]

  1. În original, incorect accentuat: Din fr. métre LauraGellner

MÍE, mii, num. card., s. f. I. Num. card. Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001. 1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta.Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii și sute sau mii și mii = extrem de mulți. A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numărul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnotă a cărei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille).

MÍE, mii, num. card., s. f. I. Num. card. Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001. 1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta.Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii și sute sau mii și mii = extrem de mulți. A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numărul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnotă a cărei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille).

MÉTRU, metri, s. m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr-o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) și divizat în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile. ♦ Bucată de lemn (de foc) lungă de aproximativ un metru (1); stivă de lemne (de foc) egală cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; p. ext. ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. – Din fr. mètre, lat. metrum.

MÉTRU1, metri, s. m. 1. Unitate fundamentală de măsură a lungimii din sistemul metric (aproximativ egală cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului pămîntesc). Peste o jumătate de oră reluăm marșul. După vreo cinci sute de metri, aflăm ce-a fost. CAMIL, PETRESCU, U. N. 348. ◊ (Precizat prin «liniar») Fațada are paisprezece metri liniari.Metru pătrat v. pătrat. Metru cub (sau cubic) v. cub. 2. Riglă de metal sau de lemn împărțită în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile. Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben. C. PETRESCU, Î. II 181.

MÉTRU2, metri, s. m. Unitate de măsură în versificație, compusă din unul sau două picioare. ◊ Sistem de versificație, caracterizat printr-o anumită structură și dispoziție a unităților ritmice. ◊ Metru iambic v. iambic. Metru trohaic v. trohaic. Metru dactilic v. dactilic. ♦ Ritm, cadență. Inimi reci ca vîntul iernii, psalmodii pe-același metru. MACEDONSKI, O. I 95. Pl. și: (învechit, n.) metruri (MACEDONSKI, O. IV 98).

MÍE, mii, num. card. Numărul care e egal cu zece sute; p. ext. foarte mulți (sau multe). a) (Adjectival) Preoți munții mari, Păsări lăutari, Păsărele mii Și stele făclii ALECSANDRI, P. P. 3. b) (Substantivat) Las’că te fac eu s-o cunoști și dintr-o mie. CREANGĂ, P. 271. Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe! JARNÍK-BÎRSEANU, 164. Unde merge mia, meargă și suta. ◊ (Înaintea unui substantiv de care se leagă prin prep. «de») Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine. Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85. Sar în joc ștergare albe, Rîd la soare mii de salbe. BELDICEANU, P. 56. Îți cer o mie de iertări. NEGRUZZI, S. I 47. ♦ (Popular, urmînd după substantivul pe care îl determină) Și cu nădragi de Anglie, Petece pe ei o mie. CREANGĂ, P. 148. ◊ Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul, cu nemiluita. Fluturii cu miile Joacă pe cîmpie. IOSIF, P. 61. În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hîde Tiranilor ce pier! EMINESCU, O. I 25. ◊ Expr. Mii și sute (sau mii și mii, mii de mii) = extrem de mulți. Să fi dat mii de mii de lei, nu găseai fir de mac, printre năsip. CREANGĂ, P. 264. Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului Că te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 276. Opt se pornesc, Patru se-ntîlnesc, Mii și mii se clatină (Berbecii), GOROVEI, C. 22. A face mii și fărîme v. fărîmă.

MÉTRU1 s.m. 1. Unitate de măsură a lungimii din sistemul metric, care reprezintă a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de măsură făcut din lemn, din metal etc. având lungimea de un metru (1). [< fr. mètre, cf. gr. metron – măsură].

MÉTRU2 s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ♦ Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron].

MÉTRU1 s. m. 1. unitate fundamentală de măsură pentru lungime, a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. riglă, bandă gradată de lemn, de metal etc., cu lungimea de un metru (1). 3. grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului; (p. ext.) ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe. 4. (muz.) diviziune la baza organizării duratelor sunetelor după succesiunea accentelor tari sau slabe; ritm, cadență, măsură. (< fr. mètre, lat. metrum, gr. metron)

MÉTRU ~i m. 1) Unitate de măsură a lungimii, egală cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de măsură a lungimii egală cu această unitate. /<fr. métre, lat. metrum

arată toate definițiile

Intrare: m
  • pronunție: em, me, mî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • m
  • m-ul
  • m-u‑
plural
  • m-uri
  • m-urile
genitiv-dativ singular
  • m
  • m-ului
plural
  • m-uri
  • m-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: metru
metru1 (pl. -i) substantiv masculin
  • silabație: me-tru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metru
  • metrul
  • metru‑
plural
  • metri
  • metrii
genitiv-dativ singular
  • metru
  • metrului
plural
  • metri
  • metrilor
vocativ singular
plural
  • pronunție: em, me, mî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • m
  • m-ul
  • m-u‑
plural
  • m-uri
  • m-urile
genitiv-dativ singular
  • m
  • m-ului
plural
  • m-uri
  • m-urilor
vocativ singular
plural
metru2 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: me-tru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • metru
  • metrul
  • metru‑
plural
  • metruri
  • metrurile
genitiv-dativ singular
  • metru
  • metrului
plural
  • metruri
  • metrurilor
vocativ singular
plural
Intrare: mie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mie
  • mia
plural
  • mii
  • miile
genitiv-dativ singular
  • mii
  • miei
plural
  • mii
  • miilor
vocativ singular
plural
M simbol
  • pronunție: em, me, mî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • M
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

m

etimologie:

metru m

  • 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric (aproximativ egală cu a zecea milioana parte din sfertul meridianului pământesc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Peste o jumătate de oră reluăm marșul. După vreo cinci sute de metri, aflăm ce-a fost. CAMIL, PETRESCU, U. N. 348.
      surse: DLRLC
    • (Precizat prin «liniar») Fațada are paisprezece metri liniari.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Metru pătrat (4.).
      surse: DLRLC
    • 1.2. Metru cub (3.) (sau cubic).
      surse: DLRLC
  • 2. Instrument (alcătuit dintr-o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1.) și divizat în centimetri și milimetri, cu care se măsoară lungimile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: măsurar un exemplu
    exemple
    • Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben. C. PETRESCU, Î. II 181.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Bucată de lemn (de foc) lungă de aproximativ un metru (1.); stivă de lemne (de foc) egală cu aproximativ un metru cub.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Unitate de măsură în versificație, compusă din unul sau două picioare.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte.
      surse: DN
    • 3.1. prin extensiune Ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.2. Sistem de versificație, caracterizat printr-o anumită structură și dispoziție a unităților ritmice.
      surse: DLRLC
      • diferențiere Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă.
        surse: DN
      • surse: DLRLC
      • 3.2.2. Metru trohaic (2.).
        surse: DLRLC
      • 3.2.3. Metru dactilic (1.1.).
        surse: DLRLC
  • 4. muzică Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: cadență măsură ritm un exemplu
    exemple
    • Inimi reci ca vîntul iernii, psalmodii pe-același metru. MACEDONSKI, O. I 95.
      surse: DLRLC
  • comentariu simbol m
    surse: DOOM 2

etimologie:

mie M

  • 1. numeral cardinal Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.1.1. (la) plural (Adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Preoți munții mari, Păsări lăutari, Păsărele mii Și stele făclii! ALECSANDRI, P. P. 3.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Las’că te fac eu s-o cunoști și dintr-o mie. CREANGĂ, P. 271.
        surse: DLRLC
      • Floricică dintr-o mie, Pusu-și-o mîndra mînie, De dor nu vrea să mai știe! JARNÍK-BÎRSEANU, 164.
        surse: DLRLC
      • (Înaintea unui substantiv de care se leagă prin prepoziția «de») Mii de fluturi mici albaștri, mii de roiuri de albine. Curg în rîuri sclipitoare. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
      • (Înaintea unui substantiv de care se leagă prin prepoziția «de») Sar în joc ștergare albe, Rîd la soare mii de salbe. BELDICEANU, P. 56.
        surse: DLRLC
      • (Înaintea unui substantiv de care se leagă prin prepoziția «de») Îți cer o mie de iertări. NEGRUZZI, S. I 47.
        surse: DLRLC
      • popular (Urmând după substantivul pe care îl determină) Și cu nădragi de Anglie, Petece pe ei o mie. CREANGĂ, P. 148.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. locuțiune adverbială Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul, cu nemiluita.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Fluturii cu miile Joacă pe cîmpie. IOSIF, P. 61.
          surse: DLRLC
        • În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hîde Tiranilor ce pier! EMINESCU, O. I 25.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. expresie Mii și sute sau mii și mii, mii de mii = extrem de mulți.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Să fi dat mii de mii de lei, nu găseai fir de mac, printre năsip. CREANGĂ, P. 264.
          surse: DLRLC
        • Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului Că te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 276.
          surse: DLRLC
        • Opt se pornesc, Patru se-ntîlnesc, Mii și mii se clatină (Berbecii), GOROVEI, C. 22.
          surse: DLRLC
      • 1.2.3. expresie A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.2.4. expresie A face mii și fărâme. Vezi fărâmă (1.).
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. (Cu valoare de numeral ordinal) Al miilea; a mia.
      surse: NODEX
  • 2. substantiv feminin Numărul abstract egal cu o mie (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. Bancnotă a cărei valoare este de o mie (1.) de lei.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: miar
  • 3. substantiv feminin Cifra 1000.
    surse: NODEX
  • 4. substantiv feminin Obiect marcat cu cifra dată.
    surse: NODEX

etimologie:

  • limba latină milia (pluralul lui mille).
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX