4 definiții pentru măscăreț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
măscăreț, ~eață [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~e / E: măscări1 + -eț] (Înv) 1 sm Măscărici. 2 a Glumeț. 3 a Poznaș. 4 a Farsor.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂSCĂRÉȚ s. v. bufon, măscărici, paiață.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
măscăreț s. v. BUFON. MĂSCĂRICI. PAIAȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂSCĂRÉȚ, -EAȚĂ s. m., adj. (Învechit) 1. S. m. Măscărici. Craiul au zîs cătră măscărețul, cătră cioful său: auzi tu ! scrii-mi pre toți nebunii cîți sînt în cetate (a. .1830). GCR II, 360. 2. Adj. Glumeț, poznaș, farsor. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. - Pl.: măscăreți, -țe. – Măscări1 + suf. -eț.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: măscăreț
măscăreț substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)