3 definiții pentru mărturisitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărturisitu[1] sf [At: CORESI, EV. 203 / Pl: ~ri / E: mărturisi + -(i)tură] (Înv) 1 Predicare a unei credințe, a unei învățături morale Si: (înv) mărturisire (1). 2 Mărturisire (4). 3 Mărturie (17). 4 (Bis) Spovedanie.

  1. În original: mărturturisitu. — cata

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRTURISITÚRĂ s. v. mărturisire, predicare, propagare, propovăduire, răspândire, spovedanie, spovedire.

mărturisitu s. v. MĂRTURISIRE. PREDICARE. PROPAGARE. PROPOVĂDUIRE. RĂSPÎNDIRE. SPOVEDANIE. SPOVEDIRE.

Intrare: mărturisitură
mărturisitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărturisitu
  • mărturisitura
plural
  • mărturisituri
  • mărturisiturile
genitiv-dativ singular
  • mărturisituri
  • mărturisiturii
plural
  • mărturisituri
  • mărturisiturilor
vocativ singular
plural