5 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărgărita v vz mărgăriți

MARGARÉTĂ, margarete, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germ. Margareten[blume], fr. marguerite.

MARGARÉTĂ, margarete, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysanthemum leucanthemum). – Din germ. Margareten[blume], fr. marguerite.

MĂRGĂRÍT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Pop.; despre pomi) Înflorit. – V. mărgări.

MĂRGĂRÍT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Pop.; despre pomi) Înflorit. – V. mărgări.

MĂRGĂRÍTĂ, mărgărite, s. f. (Bot.; pop.) Margaretă. – Din ngr. margaríta.

MĂRGĂRÍTĂ, mărgărite, s. f. (Bot.; pop.) Margaretă. – Din ngr. margaríta.

margare sf [At: TOPÎRCEANU, B. 44 / V: (reg) mărgăr~, (înv) mărgheri / Pl: ~te / E: fr marguerite, ger Margarete] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, având pe margine petale lungi, albe Si: aurată, (reg) mărgărită, ochiul-boului, roman, romaniță-mare, tătăișă (Chrysanthemum leucanthemum).

mărgărit [At: (a. 1641) BV I, 115 / V: (pop) ~int, (reg) ~ălit / Pl: ~e, ~uri / E: gr μαργαρίτης cf lat margaritum] 1 sn (Îvp) Perlă folosită ca podoabă. 2 a (Îla) De ~ Încrustat cu perle. 3 sn (Fig) Lucru de mare valoare, prețios. 4 sn (Bot; pop) Lăcrămioare (Convallaria majalis). 5 a (Pop; d. copaci) Împodobit cu flori ca de mărgăritar (8). 6 sn (Bot; reg) Vâsc-de-stejar (Loranthus europaeus). 7 sn (Ent; Mun) Buburuză (CoccinelLa septempunctata).

mărgări sf [At: ȘEZ. XV, 96 / V: (reg) ~intă, mărgărită, margarintă / Pl: ~te / E: mgr μαργαρίτα] 1 (Bot; pop; șîc ~-aurată, ~-de-câmp) Margaretă (Chrysanthemum leucauthemum). 2 (Bot; pop) Bănuți (Bellis perennis). 3 (Bot; pop) Ruși-de-toamnă (Callistephus chinensis). 4 (Ent; Mun) Buburuză (Cocchinella septempunctata).

MARGARÉTĂ, margarete, s. f. Plantă din familia compozeelor avînd inflorescența în centru, cu flori mici, galbene, strînse, iar pe margine flori cu o corolă lungă albă (Chrysanthemum Leucanthemum). Din treacăt, ici și colo, să culegi... Margarete, scînteioare și aglice. TOPÎRCEANU, B. 44. – Variantă: mărgărítă (CAZIMIR, L. U. 23, NEGRUZZI, S. I 101) s. f.

MĂRGĂRÍT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Popular, despre pomi) împodobit cu flori; înflorit. Născut-au, crescut-au, Doi meri împletiți, De vară-nfloriți Cu flori mărgăriți, Cu flori de arginți. TEODORESCU, P. P. 80.

MĂRGĂRÍTĂ s. f. v. margaretă.

MARGARÉTĂ s.f. Plantă erbacee decorativă perenă, cu flori galbene dispuse într-un disc central și cu flori albe pe margine. [< germ. Margarete, cf. fr. marguerite].

MARGARÉTĂ s. f. plantă erbacee decorativă perenă, cu floare galbenă la mijloc și cu petale albe pe margini. (< germ. Margerite, fr. marguerite)

MARGARÉTĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă cu flori mici, albe sau roșii. /<germ. Margarete, fr. marguerite

mărgărită f. 1. mărgăritar: crescuse și ’nflorise o mică mărgărită AL.; 2. pl. plantă din fam. compuselor cu cotor înalt și cu flori late, cultivată uneori ca decorativă (Chrysanthemum leucanthemum). [Lat. MARGARITA]. V. înșiră-te-mărgărite.

*mărgărítă f., pl. e (d. mărgărit, după fr. marguerite). Ochĭu bouluĭ (tătăișă, aurată), o plantă erbacee din familia compuselor cu floarea ca tufănica saŭ ca romănița, albă saŭ alt-fel (leucánthemum vulgáre saŭ chrisánthemum leucánthemum).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

margarétă s. f., g.-d. art. margarétei; pl. margaréte

mărgărítă (plantă, insectă) (pop.) s. f., g.-d. art. mărgărítei; pl. mărgăríte

margarétă s. f., pl. margaréte

mărgărítă s. f., pl. mărgăríte

arată toate definițiile

Intrare: Mărgărita
Mărgărita nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mărgărita
Intrare: mărgărita
mărgărita
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: margaretă
margaretă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • margare
  • margareta
plural
  • margarete
  • margaretele
genitiv-dativ singular
  • margarete
  • margaretei
plural
  • margarete
  • margaretelor
vocativ singular
plural
mărgărită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgări
  • mărgărita
plural
  • mărgărite
  • mărgăritele
genitiv-dativ singular
  • mărgărite
  • mărgăritei
plural
  • mărgărite
  • mărgăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: mărgărit (adj.)
mărgărit4 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgărit
  • mărgăritul
  • mărgăritu‑
  • mărgări
  • mărgărita
plural
  • mărgăriți
  • mărgăriții
  • mărgărite
  • mărgăritele
genitiv-dativ singular
  • mărgărit
  • mărgăritului
  • mărgărite
  • mărgăritei
plural
  • mărgăriți
  • mărgăriților
  • mărgărite
  • mărgăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: mărgărită
mărgărită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgări
  • mărgărita
plural
  • mărgărite
  • mărgăritele
genitiv-dativ singular
  • mărgărite
  • mărgăritei
plural
  • mărgărite
  • mărgăritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

margaretă Chrysanthemum mărgărită

  • 1. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescența compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, și din flori marginale cu o corolă lungă, albă (Chrysanthemum leucanthemum).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mărgărită attach_file un exemplu
    exemple
    • Din treacăt, ici și colo, să culegi... Margarete, scînteioare și aglice. TOPÎRCEANU, B. 44.
      surse: DLRLC

etimologie:

mărgărit (adj.)

  • 1. popular Despre pomi:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înflorit attach_file un exemplu
    exemple
    • Născut-au, crescut-au, Doi meri împletiți, De vară-nfloriți Cu flori mărgăriți, Cu flori de arginți. TEODORESCU, P. P. 80.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi mărgări
    surse: DEX '98 DEX '09

mărgărită

etimologie: