2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mățui vt [At: CV 1951, nr. 9-10, 46 / Pzi: ~esc / E: maț + -ui] (Reg; c. i. animale) A curăța de mațe.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mățuí, mățuiésc, (reg.) a curăți de mațe.

Intrare: mățuire
mățuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mățuire
  • mățuirea
plural
  • mățuiri
  • mățuirile
genitiv-dativ singular
  • mățuiri
  • mățuirii
plural
  • mățuiri
  • mățuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: mățui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mățui
  • mățuire
  • mățuit
  • mățuitu‑
  • mățuind
  • mățuindu‑
singular plural
  • mățuiește
  • mățuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mățuiesc
(să)
  • mățuiesc
  • mățuiam
  • mățuii
  • mățuisem
a II-a (tu)
  • mățuiești
(să)
  • mățuiești
  • mățuiai
  • mățuiși
  • mățuiseși
a III-a (el, ea)
  • mățuiește
(să)
  • mățuiască
  • mățuia
  • mățui
  • mățuise
plural I (noi)
  • mățuim
(să)
  • mățuim
  • mățuiam
  • mățuirăm
  • mățuiserăm
  • mățuisem
a II-a (voi)
  • mățuiți
(să)
  • mățuiți
  • mățuiați
  • mățuirăți
  • mățuiserăți
  • mățuiseți
a III-a (ei, ele)
  • mățuiesc
(să)
  • mățuiască
  • mățuiau
  • mățui
  • mățuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)