2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mârșăvit, ~ă [At: ȘINCAI, HR. I, 129/6 / Pl: ~iți, ~e / E: mârșăvi] (Înv) 1 Vlăguit. 2 Ticăloșit. 3 Pângărit.

MÂRȘĂVÍ, mârșăvesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pângări, a spurca. – Din mârșav.

MÂRȘĂVÍ, mârșăvesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A pângări, a spurca. – Din mârșav.

mârșăvi v [At: ANON. CAR. / Pzi: ~vesc / E: mârșav] 1-2 vir (Înv) A (se) vlăgui. 4 vir (Reg) A (se) ticăloși. 5 vt (Reg) A pângări.

MÎRȘĂVI vb. (Ban., Trans. SV) A slăbi. Și trupul mieu mărșevi PSALT. (1651). Mershavesku-mĕ. Macer fio. AC, 353. Etimologie: mîrșav + suf. -i. Vezi și mîrșav. Cf. adevăsi (2), b ă t o g i, nemoști, vitioni, zămorî.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mârșăví (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mârșăvésc, imperf. 3 sg. mârșăveá; conj. prez. 3 să mârșăveáscă

mârșăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mârșăvésc, imperf. 3 sg. mârșăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. mârșăveáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂRȘĂVÍ vb. v. pângări, profana, slăbi, spurca.

mîrșăvi vb. v. PÎNGĂRI. PROFANA. SLĂBI. SPURCA.

Intrare: mârșăvit
mârșăvit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mârșăvit
  • mârșăvitul
  • mârșăvitu‑
  • mârșăvi
  • mârșăvita
plural
  • mârșăviți
  • mârșăviții
  • mârșăvite
  • mârșăvitele
genitiv-dativ singular
  • mârșăvit
  • mârșăvitului
  • mârșăvite
  • mârșăvitei
plural
  • mârșăviți
  • mârșăviților
  • mârșăvite
  • mârșăvitelor
vocativ singular
plural
Intrare: mârșăvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mârșăvi
  • mârșăvire
  • mârșăvit
  • mârșăvitu‑
  • mârșăvind
  • mârșăvindu‑
singular plural
  • mârșăvește
  • mârșăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mârșăvesc
(să)
  • mârșăvesc
  • mârșăveam
  • mârșăvii
  • mârșăvisem
a II-a (tu)
  • mârșăvești
(să)
  • mârșăvești
  • mârșăveai
  • mârșăviși
  • mârșăviseși
a III-a (el, ea)
  • mârșăvește
(să)
  • mârșăvească
  • mârșăvea
  • mârșăvi
  • mârșăvise
plural I (noi)
  • mârșăvim
(să)
  • mârșăvim
  • mârșăveam
  • mârșăvirăm
  • mârșăviserăm
  • mârșăvisem
a II-a (voi)
  • mârșăviți
(să)
  • mârșăviți
  • mârșăveați
  • mârșăvirăți
  • mârșăviserăți
  • mârșăviseți
a III-a (ei, ele)
  • mârșăvesc
(să)
  • mârșăvească
  • mârșăveau
  • mârșăvi
  • mârșăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mârșăvi

etimologie:

  • mârșav
    surse: DEX '98 DEX '09