4 definiții pentru mânjitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mânjitor, ~oare smf, a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~i, ~oare / E: mânji + -tor] 1-2 (Asr) (Persoană) care mânjește (1).

MÂNJITÓR, -OÁRE, mânjitori, -oare, adj. (Neobișnuit) Care mânjește. – Din mânji + suf. -(i)tor.

MÎNJITÓR, -OĂRE, mînjitori, -oare, adj. Care mînjește.

Intrare: mânjitor
mânjitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânjitor
  • mânjitorul
  • mânjitoru‑
  • mânjitoare
  • mânjitoarea
plural
  • mânjitori
  • mânjitorii
  • mânjitoare
  • mânjitoarele
genitiv-dativ singular
  • mânjitor
  • mânjitorului
  • mânjitoare
  • mânjitoarei
plural
  • mânjitori
  • mânjitorilor
  • mânjitoare
  • mânjitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mânjitor

  • 1. Care mânjește.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • mânji + sufix -(i)tor.
    surse: DLRM