4 intrări

127 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mâne1 av vz mâine

MẤINE adv. În ziua care urmează celei de azi. ◊ Mâine-dimineață = în dimineața zilei de mâine. Mâine-după-amiază (sau -după-masă) = în după-amiaza zilei de mâine. Mâine-seară = în seara zilei de mâine. ◊ Loc. adj. De mâine = a) din ziua următoare celei de azi; b) din viitorul apropiat. ◊ Expr. Pe mâine, formulă de salut la despărțire, indicând o reîntâlnire în ziua următoare. ♦ În viitorul apropiat; în viitor, cândva. ◊ Expr. Ca mâine(-poimâine) sau mâine-poimâine = într-un viitor apropiat, (în) curând. De mâine în... zile (sau săptămâni, luni) = peste... zile (sau săptămâni, luni). – Lat. mane.

MÂNÁ, mân, vb. I. Tranz. 1. A dirija mersul unui animal sau, p. ext., al unui vehicul (cu tracțiune animală); a îmboldi, a stimula, a îndemna la mers. ◊ Expr. (Fam.) A mâna porcii la jir = a sforăi în somn. (Fam.) Mână măgaru! = pleacă de aici! ia-o din loc! dă-i drumul! ♦ Fig. (Fam.) A determina pe cineva să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel; a îndemna, a îmboldi. ♦ Intranz. (Pop.) A merge; a zori, a se grăbi. Mâna cât putea de repede. 2. (Pop.) A lua, a duce, a târî cu sine. 3. (Pop.) A trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva. 4. (Pop.) A pune în mișcare; a acționa. – Lat. minari „a amenința”.

MÂNÁ, mân, vb. I. Tranz. 1. A dirija mersul unui animal sau, p. ext., al unui vehicul (cu tracțiune animală); a îmboldi, a stimula, a îndemna la mers. ◊ Expr. (Fam.) A mâna porcii la jir = a sforăi în somn. (Fam.) Mână măgaru! = pleacă de aici! ia-o din loc! dă-i drumul! ♦ Fig. (Fam.) A determina pe cineva să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel; a îndemna, a îmboldi. ♦ Intranz. (Pop.) A merge; a zori, a se grăbi. Mâna cât putea de repede. 2. (Pop.) A lua, a duce, a târî cu sine. 3. (Pop.) A trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva. 4. (Pop.) A pune în mișcare; a acționa. – Lat. minari „a amenința”.

MẤNĂ, mâini, s. f. I. 1. Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. ◊ Loc. adj. De mână = a) făcut cu mâna, lucrat manual; b) (despre unelte, instrumente) acționat manual. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) mâna dreaptă (sau stângă) = pe partea dreaptă (sau stângă). Pe sub mână = pe ascuns, clandestin. În mână = direct, personal. Mână-n mână = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. Peste mână = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). ◊ Expr. (Pop.) A bate (sau a da) mâna (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). A(-și) da mâna (cu cineva) = a) a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; b) a se alia, a colabora. A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (Pop.) A se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs = a râde cu mare poftă, în gura mare. A pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept = a muri. A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. Cu mâna goală = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; p. ext. fără a-și fi atins scopul, fără niciun rezultat. A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. (O) mână de ajutor = (mai ales în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”, „a fi”) sprijin, ajutor. A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate de a acționa. A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. A avea (ceva) pe mână = a dispune de ceva. A pune mâna = a) a face, a întreprinde ceva; b) a fura. A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). A pune mâna pe cineva = a) a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; b) a găsi pe cel de care ai nevoie. A-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât) = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. A pune (cuiva) mâna în cap = a lua (pe cineva) la bătaie. A-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap = a avea noroc, a-i merge totul din plin. A-i lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mâna = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. Cu mâinile încrucișate (sau în sân, în buzunar) = inactiv. A pune mână de la mână = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). A fi greu de mână = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). A avea mână bună sau a fi bun de mână = a) a fi îndemânatic, priceput; b) a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. A-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor. A fi mână largă = a fi darnic, generos. (Fam.) A fi mână spartă = a fi risipitor. A avea (sau a fi) mână strânsă = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. A-i da cuiva mâna (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). Una la mână, se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. A fi mâna dreaptă a cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A cere mâna cuiva = a cere în căsătorie. Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. Cu mâna lui (sau mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. A scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. Cu amândouă mâinile = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (Fam.) A avea (sau a fi cu) mână lungă = a fi hoț, pungaș. (A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat. (Pop.) A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. A avea mâna curată (sau mâinile curate) = a fi cinstit. A primi (sau a lua) în mână = a primi o sumă netă. A duce de mână (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). De la mână până la gură = foarte repede, în timp foarte scurt. Cu mâinile la piept sau cu căciula în mână = într-o atitudine umilă; supus, smerit. Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. A ajunge pe mâini bune = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. A-și lua mâinile de pe cineva = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. Din mână în mână = de la unul la altul, de la om la om. A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. A da pe mâna justiției = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. A fi (sau a cădea, a încăpea etc.) la (sau pe) mâna cuiva = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine. (A fi) mână de fier sau mână forte = (a fi) om energic, autoritar. Politică de mână forte = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. ◊ Compus: mâna-Maicii-Domnului = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici (Anastatica hierochuntica). ♦ Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). ◊ Mână de lucru = forță de muncă. Mână moartă = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în cont. 2. Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. ◊ (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”, indică proporții foarte mici) O mână de om. (Urmat de un substantiv la pl., indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) O mână de oameni. 3. (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. ◊ Loc. adj. (Pop.) De toată mâna = de toate felurile, de toate categoriile. II. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca utilizare, cu mâna (I 1) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. ◊ Mână curentă = balustradă. – Lat. manus.

MÂNEÁ, mấi, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mấn; part. mas] – Lat. manere.

a mână [At: (a. 1580), CUV. D. BĂTR. II, 326 / V: amână / E: a + mână] 1 a (Înv) În mână. 2 av (Îcn) De- ~ Din (de la) mână. 3 av (Fig) De sub stăpânire. 4 s (Îlav) Pe ~nile Care mai de care. 5 av (Înv) La îndemână. 6 av (Construit cu pp de) De ajutor. 7 a (Înv; îe) A umbla (sau a fi) cu zilele ~ A fi cu zilele numărate, în primejdie de moarte. 8 a (Înv) Cu capul ~ Ca prin urechile acului Si: abia. 9 a (Trs; îe) A fi cu capul ~ A fi de o cutezanță orbească. 10 a (Trs; îe) Om cu capul ~ Murdar.

mâine av [At: COD. VOR. 130/25 / V: (rar) mâini, (îrg) mâne, mâni / E: ml mane] 1 În ziua care urmează după cea de azi. 2 A doua zi Si: (reg) mânezi. 3 (Precedat de „ziua”; îla) De ~ Care urmează zilei de azi. 4 (îe) Pe ~ Formulă de salut la despărțire, indicând o reîntâlnire în ziua următoare. 5 (Îe) Ca ~ (poi~) În curând. 6 (Îcr „poimâine”) În viitorul apropiat. 7 (Îcr „poimâine”) Cândva. 8 (Reg; îlav) ~-alaltă Nu peste mult timp. 9 (Îla) De ~ Din viitor.

mâna1 [At: PSALT. 166 / Pzi: mân și mâi; Cj: să mân, să mâi; Grz: mânând, (pop) ind / E: ml minari „a amenința”] 1 vt (Fșa) A dirija mersul unui animal. 2 vt (Fșa) A dirija mersul unui vehicul cu tracțiune animală. 3 vt (Fșa) A stimula la mers. 4 vt (Fam; îe) A ~ porcii (la jir sau, rar, la Brașov) A sforăi în somn. 5 vt (Îe) Mână măgaru'! Pleacă de aici! 6 vt (Fig) A determina să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel. 7 vt (Pop; pan; c. i. vehicule cu diferite genuri de tracțiune) A conduce. 8 vi (Abs) A pomi. 9 vi (Abs) A se deplasa. 10 vi (Abs) A grăbi. 11-12 vti (Indicând o deplasare în spațiu) A duce pe cineva la... 13-14 vti (Indicând o deplasare în spațiu) A îndruma pe cineva spre... 15-16 vi, vr (Înv) A (se) deplasa spre... 17 vt (Pop) A lua cu sine. 18 vt (Îvr) A pune pe fugă. 19 vt (Reg) A îndepărta. 20 vt (Reg; c. i. un animal sălbatic, un vânat) A hăitui. 21 vt (Reg, c. i. un animal sălbatic, un vânat) A adulmeca. 22 vt (Îvp) A trimite pe cineva undeva. 23 vt (Reg; îe) A-l ~ (pe cineva) afară sau a-l ~ burduhanul A avea diaree. 24 vt (Îvr; c. i. o scrisoare, o petiție etc.) A expedia. 25 vt A pune în mișcare. 26 vt A mișca din loc Si: a deplasa, a împinge. 27 vr (Reg) A aluneca. 28 vt (Înv; Ban) A da în judecată. 29 vrr (Ban) A se ciorovăi. 30 vr (Înv) A duce mai departe. 31 vt (Îe) A(-și) ~ viața sau a o ~ A-și duce viața. 32 vr (D. timp) A trece. 33 vt (Mun) A înainta cu săpatul într-o mină, într-o galerie etc.

mâna2 vt [At: ARH. FOLK. III, 113 / Pzi: mân / E: ns cf mână1] (Pop; în superstiții) A fermeca.

mâ1 sf [At: PSALT. HUR. 51v/21 / V: (reg) mân sn / Pl: mâini, (îrg) ~ne, ~ni, ~uri, (îvr) ~nule, (reg) ~nâle / E: ml manus] 1 Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor Si: braț, (îrg) brâncă. 2 Extremitate a antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. 3 Palmă. 4 (D. o unealtă, un instrument; îla) De ~ Acționat manual. 5 (Îal) Făcut cu mâna. 6 (Îrg; îlav) A ~ La îndemână. 7 (Cmr; înv) De-a ~ Cu amănuntul. 8-9 (Îlav) Pe (sau rar, în, la, înv de-a) ~na dreaptă (sau stângă) În partea dreaptă (sau stângă). 10 (Reg; îlav) Pe ~ Pe dibuite. 11 (Reg; îlav) Sub ~ Subsuoară. 12 (Îav) Pe sub ~ Pe ascuns. 13 (Îal) În mod clandestin. 14 (Îe) A fi peste ~ A fi dificil de realizat, de obținut. 15 (Îe) Cu ~na lui (ori mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) În mod direct Si: personal. 16 (Îe) Cu ~na cuiva Cu ajutorul cuiva. 17 (Îe) A scoate castanele (sau cărbunii) din foc ori a stinge cărbunii (reg a prinde șarpele) cu ~ altuia A se folosi de cineva pentru a-și rezolva o problemă dificilă sau riscantă. 18 (Reg; îe) A fi ~ singură A fi lipsit de ajutor. 19 (Îlav) Cu ~na goală Fără a aduce sau fără a lua nimic. 20 (Pex; îae) Fără a-și fi atins scopul. 21 (Îe) Cu amândouă mâinile (sau, pop, cu ~ bună, cu o ~ ca c-o mie) În cantitate mare. 22 (Îae) Cu toată bunăvoința. 23 (Reg; îlav) Cu ~ (sau ~na) de sare Fără noroc. 24 (Îal) Fără putere morală sau materială. 25 (Fam; îe) A avea (sau a fi cu) ~ (sau ~na) lungă sau a fi bun de ~ A fi hoț. 26 (Îe) A avea (sau a fi cu) ~ largă (sau deschisă) ori (înv) a fi slobod la ~ A fi darnic. 27 (Îvr; îls) ~ slobodă (sau întinsă, îndurată) Dărnicie. 28-29 (Pfm; îljv) Cu ~ (sau ~na) spartă sau spart la ~ Risipitor. 30 (Pfm; îe) A lua cu o ~ și a da cu alta (sau cu zece) A cheltui mult Si: a fi risipitor. 31 (Pfm; îe) A avea ~ bună sau a fi bun de (ori la) ~ A fi îndemânatic. 32 (Îae) A purta cuiva noroc. 33 (Îe) A-și face ~ bună (pe) la cineva A obține simpatia sau încrederea cuiva. 34 (Îe) A fi ușor (sau ager) de ~ sau a avea ~ ușoară A lucra cu finețe și cu abilitate. 35 (Îe) A fi greu de ~ A fi neîndemânatic. 36 (Îe) A avea ~na strânsă (sau scurtă) sau a fi strâns la ~ A fi zgârcit. 37 (Pfm; îe) A fi (om) cu dare de ~ A fi om înstărit. 38 (În legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”; îls) ~ de ajutor Sprijin. 39 (Îe) A fi ~na (cea) dreaptă a cuiva A fi principalul ajutor, omul de încredere al cuiva. 40 (Înv; îe) A scăpa cu capul a ~ A scăpa nevătămat dintr-o mare primejdie. 41 (Reg; îlav) Cu capul a ~ Nechibzuit. 42 (Îal) Foarte îndrăzneț. 43 (Îlav) Cu zilele a (sau în) ~ Amenințat de o mare primejdie. 44 (Pop; îe) A muri cu zilele în ~ A muri înainte de vreme. 45 (Îe) A da din mâini și din picioare A depune eforturi pentru a învinge o dificultate Si: a se strădui. 46 (Îe) A lega (sau a-i tăia) cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega de mâini și de picioare A împiedica sau a pune în imposibilitate să acționeze într-o anumită direcție. 47 (Îae) A-i lua, a-i reduce cuiva posibilitatea de a se manifesta. 48-49 (Îe) A avea (sau a lăsa, a da cuiva) ~ (sau ~na) liberă (A acționa sau) a lăsa pe cineva să acționeze după bunul său plac. 50 (Înv; îe) A-și lărgi mâinile spre (sau pre) lăcomie A deveni foarte lacom. 51 (Înv; îe) A-și ține mâinile de (la)... A se abține de la ceva. 52 (Udp „de”; îe) A se spăla pe mâini sau a-și spăla mâinile A pierde ceva. 53 (Îae) A refuza să-și ia răspunderea unei probleme dificile sau a unei fapte reprobabile. 54 (Pop; îe) A avea ~na curată (sau mâinile curate) A fi cinstit. 55 (Fam; îe) A prinde (pe cineva) cu ~na în sac (sau în traistă, în sân) A surprinde pe cineva furând sau înșelând. 56 (Reg; îe) A se prinde cu mâinile de vatră A-și înjgheba o gospodărie, un cămin. 57 (Îe) A lua boala (sau durerea etc.) cu ~na A face să treacă boala sau să înceteze durerea etc. repede. 58 (Reg; îe) A da cu ~na în foc (sau prin spuză, prin șperlă) A se păcăli. 59 (Îae) A se îmbogăți deodată, fără muncă. 60 (Îe) A pune (sau a băga) ~na în foc pentru cineva (sau pentru ceva) A garanta pentru cineva sau pentru ceva. 61 (Îe) A pus Dumnezeu ~na în cap A dat norocul peste el. 62 (În legătură cu sume de bani; îe) A primi în (sau a lua în, reg, a lua la) ~ A obține ca venit net. 63 (Îe) A nu da (sau lăsa) hățurile din ~ A păstra pentru sine puterea, conducerea. 64 (Îe) A duce de ~ (pe cineva) A călăuzi, a conduce pe cineva. 65 (Fig; îae) A sprijini, a proteja pe un nepriceput. 66 (Îe) A pune ~na A face, a întreprinde ceva. 67 (Îae) A acționa. 68 (Îae) A fura. 69 (Îe) De la ~ până la gură În timp scurt. 70 (Reg; îae) Foarte puțin. 71 (Fam; îe) Una la ~ Se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. 72 (Reg; îe) Cu mâinile la piept sau cu căciula în ~ Umil. 73 (Îe) A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept A muri. 74 (Îe) A pune ~na pe cineva A prinde. 75 (Îe) A(-i) pune (cuiva) ~na în piept (sau în gât) A înșfăca. 76 (Îae) A trage la răspundere pe cineva. 77 (Îe) Cu mâinile (sau mâini) în șolduri (sau încrucișate) Impasibil. 78 (Îae) Fără nici o grijă. 79 (Îae) În voie. 80 (Îe) A-și pune ~na pe inimă (sau pe cuget) A se angaja să spună adevărul. 81 (În legătură cu declarații; îe) Cu ~na pe inimă Cu conștiința curată. 82 (Îe) A ridica ~na asupra cuiva A amenința pe cineva cu bătaia. 83 (Îae) A fi agresiv. 84 (Pex) A bate. 85 (Art; șîs de-a ~na, hora de ~, jocul de ~ ) Dansuri populare în care jucătorii se țin de mână (1). 86 (Art; îas) Melodie după care se execută dansurile „de-a mâna” (85). 87 (Pop; îs) Pe sub ~ Dans popular Si: învârtită. 88 (Pop; îas) Melodie după care se execută acest dans. 89 (Pop; îcs) ~ moartă (sau ciungă) Joc de copii, în care unul apucă mâna altuia, care și-o lasă moale, și începe să i-o legene într-o parte și în alta, apoi îl lovește pe neașteptate cu ea peste cep. 90 (Îae) ~ masă Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 91 (Pop; îs) Năframă de ~ Batistă. 92 (Îc) ~na-Maicii (sau ~-Maica)-Domnului Plantă erbacee mică din familia cruciferelor, cu tulpina foarte ramificată și higroscopică, cu flori albe și fructele mici (Anastatica hierochuntica). 93 (Iht; reg; îc) ~na-diavolului Regina-peștilor (Eupomotis gibbosus). 94 (Îe) A lăsa (ori a da, a încredința etc.) pe ~na (cuiva) A lăsa ceva sau pe cineva în grija sau paza cuiva. 95 (Îe) A întinde cuiva ~na (sau, înv, ~ bună) A ajuta pe cineva. 96 (Îe) A-i fi (cuiva) la mâini bune A-i fi cuiva prieten credincios, ajutor de nădejde. 97 (Îe) A ajunge pe mâini bune A avea parte de o îngrijire atentă. 98 (Îe) A-și lua ~na de pe cineva A înceta de a mai ajuta, de a mai ocroti pe cineva. 99 (Îe) A purta (sau a ține) pe cineva pe mâini A avea o grijă deosebită față de cineva. 100 Autoritate. 101 Stăpânire. 102 Putere. 103 (Îs) ~ de fier sau ~ forte Om energic, autoritar. 104 (La jocul de cărți; îe) A avea (sau a fi la cineva) ~na A-i veni rândul să împartă cărțile. 105 (La jocul de cărți; îe) A trece (sau a ceda) ~ A ceda rândul jucătorului sau jucătorilor următori. 106 (Îe) A-și trage ~na A-și retrage stăpânirea, autoritatea. 107 (Îe) A-i da ~na A putea, a-i permite situația sau împrejurările să facă ceva. 108 (Îae) A-i conveni să... 109 (În locuțiuni și expresii sugerând însoțirea, legătura intimă, colaborarea sau potrivirea; îlav) De-a ~ Apropiat. 110 (În legătură cu lupte; îal) Corp la corp. 111 (Reg; îe) De-a ~na Necurmat, în lanț. 112 (Îlav) ~ în ~ În perfect acord. 113 (Îe) Dintr-o ~în alta sau din ~ în ~ De la unul la altul. 114 (Îe) A pune ~ de la ~ (sau de la ~ la ~) A aduna bani, obiecte etc. prin contribuție benevolă. 115 (Îe) A bate (sau a da) ~na A face un târg, pecetluind înțelegerea printr-o strângere de mână. 116 (Îae) A se înțelege în privința unei tranzacții. 117 (Îae) A se lega cu jurământ. 118 (Îe) A-și da ~na (cu cineva) A strânge mâna cuiva în semn de salut sau în semn de împăcare. 119 (Îae) A se uni prin căsătorie. 120 (Îae) A colabora. 121 (Reg; îe) A da ~na cu moartea A trece printr-o mare primejdie. 122 (Înv; îe) A da ~na la ceva A sprijini ceva. 123 (Fam; îe) A se ține de mână A fi nedespărțiți. 124 (Fam; îe) Ia-te (sau poți să te iei) de ~nă cu... sau puteți să vă luați de ~nă Vă potriviți la fapte rele sau la caracter urât. 125 (Îe) A cere ~na cuiva A cere în căsătorie pe cineva. 126 (D. doi sau mai mulți bărbați; îe) A-și disputa ~na cuiva A concura pentru a se putea căsători cu o anumită fată. 127 (Îe) A da pe ~na justiției (sau, înv, județului) A înainta pe un infractor organelor judiciare, pentru a fi cercetat, judecat etc. 128 (Înv) Persoană privită ca autor al unei acțiuni. 129 (Îs) ~ de lucru Muncitori. 130 (Iuz; csnp; îs) ~ curentă Carte de atu cea mai mare. 131 (Jur; îs) ~ moartă Situație a acelor bunuri care aparțineau orașelor, spitalelor, mănăstirilor și nu puteau fi înstrăinate. 132 (La unele jocuri de cărți; îas) Situație în care se distribuie cărțile unui jucător fictiv sau unul din cei prezenți nu joacă, partenerul de echipă mânuind și cărțile lui. 133 (Reg; îs) Frate de ~ Cavaler de onoare la nuntă. 134 (Reg; îs) Cumnat de ~ Vornicel la nuntă. 135 (Rar) Creație a cuiva. 136 (Precedat de anh „o”, „niște”; udp „de”) Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. 137 (Pop; udp „de”) Indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel strânse la un loc Si: mănunchi (1). 138 (În legătură cu un no sau, rar, un nc) Categorie. 139 (În legătură cu un no sau, rar, un nc) Calitate. 140 (Reg; îs) Copii de două mâini Copii rezultați din căsătorii anterioare ale soților. 141 (Îla) De toată ~na sau de multe mâini De toate felurile. 142 (Reg) Unelte sau obiecte de gospodărie sau părți ale acestora care se aseamănă, ca formă și utilizare, cu mâna (1). 143 Unelte sau obiecte de gospodărie sau părți ale acestora care se apucă și se manevrează manual. 144 Fiecare dintre cele două lemne laterale ale codârlei la car. 145 Întinzătoare la car. 146 Leucă la car. 147 Picior la sanie. 148 Țepușă la sanie. 149 Spetează dintre coarnele plugului. 150 Schimbătoare la plug. 151 Spetează la războiul de țesut. 152 Stâlp între picioarele sulului la războiul de țesut. 153 Muierușcă (8) la războiul de țesut. 154 Fofează la vârtelniță. 155 Lemn care ține jugul între corfe, la joagăr. 156 Cioacă la joagăr. 157 Lemn care transmite jugului mișcarea crivalului, la joagăr. 158 Japă la joagăr. 159 Măsea la coasă. 160 Chingă a căpriorilor la casă. 161 Titirez la moară. 162 (Reg) Mâner al ferăstrăului. 163 (Reg) Mâner al coarbei. 164 (Reg) Mâner al sfredelului. 165 (Reg) Sul sau scripete al fântânii. 166 (Reg) Prăjină prevăzută la unul din capete cu un coșuleț cu care se culeg fructele din pomi, pentru a nu se zdrobi. 167 (Pes; lpl, îs) Mâinile sacului Fiecare dintre cele două brațe laterale, făcute din nuiele, pe care se întinde plasa sacoviștei Si: aripi. 168 (Pes; îs) Mâinile cutiței Fiecare dintre cei doisprezece pari, lungi de 3-4 m, care susțin pereții cutiței Si: prefuste. 169 (Pes; îs) Mâinile jugurilor Lemne lungi cu ajutorul cărora se țin și se mânuiesc jugurile lesei. 170 (Îs) ~ curentă Balustradă. corectată

mâ2 sf [At: CALENDARIU (1814), 35/8 / Pl: ? / E: ngr μήν] (Înv; îs) ~na anului Element cronologic care servește la determinarea zilei săptămânii cu care începe fiecare lună dintr-un an.

mânea vi [At: PALIA (1581), 69/6 / V: (rar) mâne, (reg) mâna / Pzi: mân, (îvr) mâi / Ps: măsei / Cj: să mâi / Par: mas / Grz: ind / E: ml manere] 1 (Îvp; șîs ~ de noapte, peste noapte, noaptea) A petrece undeva noaptea Si: a dormi, a rămâne, (reg) a măsălui. 2 (Reg; îe) Mâie (sau ~-o-ar) (pe) unde a înserat De nu s-ar mai întoarce! 3 (Îae; euf) Drac. 4 (Îrg) A poposi. 5 (Pop; îe) (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pântece Se spune despre un om care este mereu flămând. 6 (Înv) A rămâne într-o anumită stare, situație. 7 (Reg) A mai rămâne dintr-un tot.

MẤINE adv. În ziua care urmează celei de azi. ◊ Loc. adj. De mâine = a) din ziua următoare celei de azi; b) din viitorul apropiat. ◊ Expr. Pe mâine, formulă de salut la despărțire, indicând o reîntâlnire în ziua următoare. ♦ În viitorul apropiat; în viitor, cândva. ◊ Expr. Ca mâine(-poimâine) sau mâine-poimâine = într-un viitor apropiat, (în) curând. De mâine în... zile (sau săptămâni, luni) = peste... zile (sau săptămâni, luni). – Lat. mane.

MẤNĂ, mâini, s. f. I. 1. Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete. ◊ Loc. adj. De mână = a) făcut cu mâna, lucrat manual; b) (despre unelte, instrumente) acționat manual. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) mâna dreaptă (sau stângă) = pe partea dreaptă (sau stângă). Pe sub mână = pe ascuns, clandestin. În mână = direct, personal. Mână-n mână = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord. Peste mână = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat). ◊ Expr. (Pop.) A bate (sau a da) mâna (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate). A(-și) da mâna (cu cineva) = a) a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare; b) a se alia, a colabora. A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele. (Pop.) A se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs = a râde cu mare poftă, în gura mare. A pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept = a muri. A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține. Cu mâna goală = fără a aduce nimic; fără a lua nimic; p. ext. fără a-și fi atins scopul, fără nici un rezultat. A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile. A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor. (O) mână de ajutor = (mai ales în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”, „a fi”) sprijin, ajutor. A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate să acționeze. A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune. A avea (ceva) pe mână = a dispune de ceva. A pune mâna = a) a face, a întreprinde ceva; b) a fura. A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite). A pune mâna pe cineva = a) a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva; b) a găsi pe cel de care ai nevoie. A-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât) = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere. A pune (cuiva) mâna în cap = a lua (pe cineva) la bătaie. A-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap = a avea noroc, a-i merge totul din plin. A-i lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mâna = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât. Cu mâinile încrucișate (sau în sân, în buzunar) = inactiv. A pune mână de la mână = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă. A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic). A fi greu de mână = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic). A avea mână bună sau a fi bun de mână = a) a fi îndemânatic, priceput; b) a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă. A-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva. A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor. A fi mână largă = a fi darnic, generos. (Fam.) A fi mână spartă = a fi risipitor. A avea (sau a fi) mână strânsă = a fi econom; a fi zgârcit, meschin. A-i da cuiva mâna (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva). Una la mână, se spune pentru a marca primul element al unei enumerări. A fi mâna dreaptă a cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A cere mâna cuiva = a cere în căsătorie. Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă etc. Cu mâna lui (sau mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui. A scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante. Cu amândouă mâinile = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima. (Fam.) A avea (sau a fi cu) mână lungă = a fi hoț, pungaș. (A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat. (Pop.) A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala. A avea mâna curată (sau mâinile curate) = a fi cinstit. A primi (sau a lua) în mână = a primi o sumă netă. A duce de mână (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput). De la mână până la gură = foarte repede, în timp foarte scurt. Cu mâinile la piept sau cu căciula în mână = într-o atitudine umilă; supus, smerit. Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat. A ajunge pe mâini bune = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent. A-și lua mâinile de pe cineva = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva. Din mână în mână = de la unul la altul, de la om la om. A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav. A da pe mâna justiției = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare. A fi (sau a cădea, a încăpea etc.) la (sau pe) mâna cuiva = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva. A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine. (A fi) mână de fier sau mână forte = (a fi) om energic, autoritar. Politică de mână forte = politică dictatorială, tiranică, abuzivă. ◊ Compus: mâna-Maicii-Domnului = mică plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina higroscopică și foarte ramificată, cu flori albe și cu fructele mici (Anastatica hierochuntica). ♦ Persoană, individ (conceput ca autor al unei acțiuni). ◊ Mână de lucru = muncitor. Mână moartă = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în cont. 2. Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă. ◊ (Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”, indică proporții foarte mici) O mână de om. (Urmat de un substantiv la pl., indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel) O mână de oameni. 3. (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie, treaptă, rang, clasă; calitate. ◊ Loc. adj. (Pop.) De toată mâna = de toate felurile, de toate categoriile. II. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca întrebuințare, cu mâna (I 1) sau care se apucă, se manevrează cu mâna. ◊ Mână curentă = balustradă. – Lat. manus.

MÂNEÁ, mân, vb. II. Intranz. (Pop.) A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte. ♦ (Reg.) A poposi o vreme undeva; a se așeza, a sta. ◊ Expr. (Parcă) i-au mas șoarecii în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie. [Prez. ind. și: mâi; part. mas] – Lat. manere.

MÎ́INE adv. (Și în formele mîne, mîni, mîini) în ziua care urmează după cea de azi, în ziua următoare. Am să cuget la noapte și voi vedea mîni ce am de făcut. SADOVEANU, D. P. 52. Dacă pînă mîne dimineață n-a fi podul gata, moșnege, are să-ți steie capul unde-ți stau talpele. CREANGĂ, P. 83. Vai de mine, bine mi-i, Nu știu mîne cum mi-a fi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382. ◊ (În corelație cu azi sau astăzi) Azi așa, mîine așa, el făcu cunoștință cu toți fiii de domnitori. ISPIRESCU, L. 192. Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167. ◊ Loc. adj. De mîine = din ziua următoare celei de azi; din viitorul apropiat. Veniți, dacă inima voastră Vrea zarea de mîni mai albastră. DEȘLIU, G. 28. Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește! EMINESCU, O. I 102. ◊ (În construcția ziua de mîine) Nu cumva... să intrați înaintea mea unde ne-a duce omul țapului celui roș, că nu mai ajungeți să vedeți ziua de mîne. CREANGĂ, P. 250. ♦ În viitor, într-o bună zi, cîndva. Dar așa, mîine ai să-mi pui mîna-n beregată, că ți-e foame. REBREANU, R. I 235. ◊ Loc. adv. Azi-mîine v. azi. Ca mîine (poimîine) sau mîine, poimîine = (în) curînd, într-un viitor apropiat. De-acum cred că n-ai ce mai zice: ca mîne-poimîne ni se împlinesc anii și rămîi făr’ de mine. CREANGĂ, P. 161. Mîine, poimîine poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizon senin. ALEXANDRESCU, P. 77. Eu mă duc, mîndră, ca mîne, Inima la tin’rămîne. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338. ◊ Expr. Ba azi, ba mîine v. azi. De azi pînă (sau pe) mîine v. azi. De mîine în... zile (sau săptamîni, luni etc.) = peste... zile (sau luni etc.). Pe mîine! = la revedere! ◊ (Substantivat) Glorie celor ce merg către mîine. TULBURE, V. R. 28. Cu mîne zilele-ți adaugi, Cu ieri viața ta o scazi. EMINESCU, O. I 204. – Variante: (regional) mîne, mîni, mîini adv.

arată toate definițiile

Intrare: mâine
mâine adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • mâine
mâne1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • mâne
mâini adverb
adverb (I8)
  • mâini
mâni1 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • mâni
Intrare: mâna
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mâna
  • mânare
  • mânat
  • mânatu‑
  • mânând
  • mânându‑
singular plural
  • mâ
  • mânați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mân
(să)
  • mân
  • mânam
  • mânai
  • mânasem
a II-a (tu)
  • mâni
(să)
  • mâni
  • mânai
  • mânași
  • mânaseși
a III-a (el, ea)
  • mâ
(să)
  • mâne
  • mâna
  • mână
  • mânase
plural I (noi)
  • mânăm
(să)
  • mânăm
  • mânam
  • mânarăm
  • mânaserăm
  • mânasem
a II-a (voi)
  • mânați
(să)
  • mânați
  • mânați
  • mânarăți
  • mânaserăți
  • mânaseți
a III-a (ei, ele)
  • mâ
(să)
  • mâne
  • mânau
  • mâna
  • mânaseră
Intrare: mână
mână1 (pl. mâini) substantiv feminin
substantiv feminin (F53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâ
  • mâna
plural
  • mâini
  • mâinile
genitiv-dativ singular
  • mâini
  • mâinii
plural
  • mâini
  • mâinilor
vocativ singular
plural
mână2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâ
  • mâna
plural
  • mâni
  • mânile
genitiv-dativ singular
  • mâni
  • mânii
plural
  • mâni
  • mânilor
vocativ singular
plural
mână3 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâ
  • mâna
plural
  • mâne
  • mânele
genitiv-dativ singular
  • mâne
  • mânei
plural
  • mâne
  • mânelor
vocativ singular
plural
mână4 (pl. -uri) substantiv feminin
substantiv feminin (F34)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâ
  • mâna
plural
  • mânuri
  • mânurile
genitiv-dativ singular
  • mâne
  • mânei
plural
  • mânuri
  • mânurilor
vocativ singular
plural
Intrare: mânea
verb (V518)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mânea
  • mânere
  • mas
  • masu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • mâi
  • mâneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mân
  • mâi
(să)
  • mân
  • mâi
  • mâneam
  • măsei
  • măsesem
a II-a (tu)
  • mâi
(să)
  • mâi
  • mâneai
  • măseși
  • măseseși
a III-a (el, ea)
  • mâne
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mânea
  • mase
  • măsese
plural I (noi)
  • mânem
(să)
  • mânem
  • mâneam
  • maserăm
  • măseserăm
  • măsesem
a II-a (voi)
  • mâneți
(să)
  • mâneți
  • mâneați
  • maserăți
  • măseserăți
  • măseseți
a III-a (ei, ele)
  • mân
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mâneau
  • maseră
  • măseseră
invariabil (I1)
  • mâne
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mâine mâne mâini mâni

  • 1. În ziua care urmează celei de azi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX Șăineanu, ed. VI sinonime: mânezi attach_file 7 exemple
    exemple
    • Am să cuget la noapte și voi vedea mîni ce am de făcut. SADOVEANU, D. P. 52.
      surse: DLRLC
    • Dacă pînă mîne dimineață n-a fi podul gata, moșnege, are să-ți steie capul unde-ți stau talpele. CREANGĂ, P. 83.
      surse: DLRLC
    • Vai de mine, bine mi-i, Nu știu mîne cum mi-a fi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382.
      surse: DLRLC
    • (În corelație cu azi sau astăzi) Azi așa, mîine așa, el făcu cunoștință cu toți fiii de domnitori. ISPIRESCU, L. 192.
      surse: DLRLC
    • (În corelație cu azi sau astăzi) Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata. EMINESCU, O. I 167.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Glorie celor ce merg către mîine. TULBURE, V. R. 28.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Cu mîne zilele-ți adaugi, Cu ieri viața ta o scazi. EMINESCU, O. I 204.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Mâine-după-amiază (sau -după-masă) = în după-amiaza zilei de mâine.
      surse: DEX '09
    • 1.2. locuțiune adjectivală De mâine = din ziua următoare celei de azi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. locuțiune adjectivală De mâine = din viitorul apropiat.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Veniți, dacă inima voastră Vrea zarea de mîni mai albastră. DEȘLIU, G. 28.
        surse: DLRLC
      • Pentru drumul cel de mîne De cu azi te pregătește! EMINESCU, O. I 102.
        surse: DLRLC
      • (În construcția ziua de mâine) Nu cumva... să intrați înaintea mea unde ne-a duce omul țapului celui roș, că nu mai ajungeți să vedeți ziua de mîne. CREANGĂ, P. 250.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Pe mâine, formulă de salut la despărțire, indicând o reîntâlnire în ziua următoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.5. În viitorul apropiat; într-o bună zi, în viitor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC Șăineanu, ed. VI sinonime: cândva attach_file un exemplu
      exemple
      • Dar așa, mîine ai să-mi pui mîna-n beregată, că ți-e foame. REBREANU, R. I 235.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Ca mâine(-poimâine) sau mâine-poimâine = într-un viitor apropiat, (în) curând.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • De-acum cred că n-ai ce mai zice: ca mîne-poimîne ni se împlinesc anii și rămîi făr’ de mine. CREANGĂ, P. 161.
        surse: DLRLC
      • Mîine, poimîine poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizon senin. ALEXANDRESCU, P. 77.
        surse: DLRLC
      • Eu mă duc, mîndră, ca mîne, Inima la tin’ rămîne. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Ba azi, ba mâine se zice când este vorba de o amânare continuă.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.9. expresie De azi până (sau pe) mâine.
      surse: DLRLC
    • 1.10. expresie De mâine în... zile (sau săptămâni, luni) = peste... zile (sau săptămâni, luni).
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98 NODEX Șăineanu, ed. VI

mâna

  • 1. A dirija mersul unui animal sau, prin extensiune, al unui vehicul (cu tracțiune animală); a îmboldi, a stimula, a îndemna la mers.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: stimula îmboldi îndemna attach_file 9 exemple
    exemple
    • E-n amurg. Pe deal bulgarul liniștit își mînă carul. COȘBUC, P. II 27.
      surse: DLRLC
    • Frate, mai fă-mi bine și cu iapa, să mîn boii d-a călare. CREANGĂ, P. 47.
      surse: DLRLC
    • Încălecînd pe una din iepe, mînă pe celelalte. EMINESCU, N. 20.
      surse: DLRLC
    • Aud moara vîjîind Pe badea boii mînînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144.
      surse: DLRLC
    • rar Cît mi-a fost mie de drag Să mîn oile să pască. COȘBUC, P. II 167.
      surse: DLRLC
    • rar O nuia lungă... cu care mătură fundul apei de pe lîngă maluri, mînînd peștele-n calea volocului. ȘEZ. IV 115.
      surse: DLRLC
    • absolut Rădvanul zbura pe cale. Surugiii mînau din șele și chiuiau. GALACTION, O. I 74.
      surse: DLRLC
    • absolut Te rog să mîi cu băgare de samă, ca să nu-mi prăvăli nora. CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
    • absolut Stați puțin și nu mînați, Lîngă boi v-alăturați. ALECSANDRI, P. P. 387.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar A mâna porcii la jir = a sforăi în somn.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sforăi
    • surse: DLRLC
    • 1.3. expresie familiar Mână măgaru! = pleacă de aici! ia-o din loc! dă-i drumul!
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.4. (Cu privire la obiecte) A face să alunece.
      exemple
      • Oltule cu repezi valuri! Multe, mîndre flori dezmierzi... Du-le Oltule, le mînă Mîndru tresărind mereu! Numai una să-mi rămînă: Floarea sufletului meu. CERNA, P. 144.
        surse: DLRLC
    • 1.5. A goni (animale sălbatice).
      surse: DLRLC sinonime: goni attach_file un exemplu
      exemple
      • Leoaica mînă, gonește pe ciuta cea îngrozită. CONACHI, P. 269.
        surse: DLRLC
    • 1.6. figurat familiar A determina pe cineva să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: îmboldi îndemna
    • 1.7. intranzitiv popular A se grăbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grăbi merge zori (grăbi) attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mâna cât putea de repede.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Secerătorii mînau năvală spre bordeiele lor. DELAVRANCEA, S. 195.
        surse: DLRLC
      • Mîndra-n urmă-i se lua Și mîna, măre, mîna. TEODORESCU, P. P. 629.
        surse: DLRLC
  • 2. popular A lua, a duce, a târî cu sine.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: duce (vb.) lua târî
  • 3. popular A trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmboldi împinge îndemna attach_file 9 exemple
    exemple
    • Cîțiva ostași cu baionetele la puști coborîră în șlep și-i mînară sus pe prizonieri. DUMITRIU, N. 140.
      surse: DLRLC
    • Tatarii începeau a mîna pe cei prinși. SADOVEANU, O. VII 15.
      surse: DLRLC
    • Ei brațul tău înarmă ca să lovești în tine, Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mîn’! EMINESCU, O. I 59.
      surse: DLRLC
    • figurat Poate-i vrun bătut de soartă, Care-aleargă pe cîmpie... Dor îl mînă, griji îl poartă. COȘBUC, P. I 221.
      surse: DLRLC
    • figurat Gheorghe, Gheorghe, ce păcat te mînă pe tine! CARAGIALE, O. I 249.
      surse: DLRLC
    • figurat Năvălesc dușmani mereu... Păcatu-i mînă din urmă. Mulți au mai venit la noi, Puțini s-au dus înapoi. ALECSANDRI, P. P. 172.
      surse: DLRLC
    • M-o mînat pe mine ingineru să le arăt. DEMETRIUS, V. 88.
      surse: DLRLC
    • Directorul, foarte nervos, mînă un vătășel călare. CARAGIALE, N. S. 63.
      surse: DLRLC
    • M-a mînat maica să țăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 428.
      surse: DLRLC
  • 4. popular A pune în mișcare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: acționa duce (vb.) mișca attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cu grabă, a pornit un vînt învierșunat mînînd vîrtejuri de pulbere. SADOVEANU, E. 5.
      surse: DLRLC
    • Un vînt cald mînă norii spre miazănoapte. C. PETRESCU, Î. II 69.
      surse: DLRLC
    • În luntre era un turc care o mîna. RETEGANUL, P. III 5.
      surse: DLRLC

etimologie:

mână Anastatica hierochuntica

  • 1. Fiecare dintre cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebrațului, care se termină cu cele cinci degete.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: mânuță attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cătră sfîrșit, lacrimile lor începură a izvorî și bunicul apucă mîna albă a nepoatei. SADOVEANU, O. IV 324.
      surse: DLRLC
    • Cînd voi pune eu mîna cea dreaptă pe mijlocul tău, atunci să plesnească cercul acesta. CREANGĂ, P. 88.
      surse: DLRLC
    • Las’ să vie cin’ mi-i drag Să-mi puie mîna la cap Și să-ntrebe de ce zac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 104.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Dai un deget și-ți ia toată mâna, se zice despre cel obraznic și lacom, care nu se mulțumește cu cât i se dă, ci vrea să ia tot.
    • 1.2. Ce-i în mână nu-i minciună se spune când cineva nu crede în promisiuni, ci numai în ceea ce este real, concret.
      surse: NODEX
    • 1.3. locuțiune adjectivală De mână = făcut cu mâna, lucrat manual.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Broderie de mână.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • Se opri înaintea avizului din ușă, scris de mînă. C. PETRESCU, Î. II 43.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adjectivală De mână = (despre unelte, instrumente) acționat manual.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ferăstrău de mână.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială Pe (sau la, în, spre ori, învechit, de-a) mâna dreaptă (sau stângă) = pe partea dreaptă (sau stângă).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • În fundul îndepărtat al priveliștii, sub ceață, se afla altă pădure, ca și cea pe care o aveau acum necontenit în mîna dreaptă. SADOVEANU, F. J. 463.
        surse: DLRLC
      • Pe malul Mureșului d-a mîna stîngă. BĂLCESCU, O. II 323.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adverbială Pe sub mână = pe ascuns, în secret.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: clandestin attach_file un exemplu
      exemple
      • Toate morile din partea locului macină grîu adus pe sub mînă de la șlepurile din port. BART, E. 327.
        surse: DLRLC
    • 1.7. locuțiune adverbială (A da sau a primi ceva) în mână = (a da sau a primi ceva) fără intermediul cuiva.
      exemple
      • Dă sălățile în mîna spînului. CREANGĂ, P. 216.
        surse: DLRLC
    • 1.8. locuțiune adverbială Mână-n mână = în colaborare, în înțelegere, în perfect acord.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Lucrează mână-n mână cu tovarășul său.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.9. locuțiune adverbială Peste mână = anevoios, incomod, dificil (de obținut, de realizat, de efectuat).
      exemple
      • Le vine cam peste mînă tîrgul. CREANGĂ, A. 48.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie popular A bate (sau a da) mâna (sau palma) (cu cineva) = a se înțelege cu cineva (în privința unei tranzacții); a face un târg, a se învoi (din preț), strângându-și mâna (în semn de pecetluire a tranzacției încheiate).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Florico, mă duc și viu îndată, ca să batem mîna împreună. ALECSANDRI, T. 918.
        surse: DLRLC
      • Vino, mîndră, să dăm mîna Și să fim amîndoi una. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 50.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie A(-și) da mâna (cu cineva) = a strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dascălul... ocolind masa să dea mîna cu toți, găsi mijlocul să răstoarne un pahar. C. PETRESCU, Î. I 13.
        surse: DLRLC
      • Și-acum dă-mi mîna! a sunat Gornistul de plecare, Du Oltului din partea mea O caldă salutare. COȘBUC, P. I 79.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie A(-și) da mâna (cu cineva) = a se uni.
      exemple
      • Muncitorii din toate țările își dau mâna.
        surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.13. expresie A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele.
      surse: DEX '09 sinonime: asemăna potrivi
      • diferențiere A se lua de mână cu cineva = a fi la fel (de rău) cu cineva, a nu fi mai bun unul decât altul, a se potrivi cu altcineva.
        surse: DLRLC
    • 1.14. expresie popular A se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs = a râde cu mare poftă, în gura mare.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Cînd spunea cîte una, ori te țineai cu mîna de inimă rîzînd, ori te făcea să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.
        surse: DLRLC
    • 1.15. expresie A pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.16. expresie A pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept = muri (vb.)
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • De-oi pune eu mînile pe piept, are să rămîie căruța asta de haimana și iepușoarele de izbeliște! CREANGĂ, P. 118.
        surse: DLRLC
    • 1.17. expresie A se spăla pe mâini = a refuza să-și ia răspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.18. expresie A se spăla pe mâini de ceva = a pierde ceva, a nu mai avea ia dispoziție.
      exemple
      • Pustnicul, dacă văzu că s-a spălat pe mîini de vasul de botez, cătă către fata de împărat cum zbura cu Galben-de-Soare. ISPIRESCU, L. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.19. expresie O mână spală pe alta (și amândouă obrazul) se spune când una din părți caută să justifice acțiunile alteia pentru ca să nu iasă la iveală lucruri urâte (necinstite).
      surse: NODEX
    • 1.20. expresie A avea mâinile curate = a fi om cinstit.
      surse: NODEX
    • 1.21. expresie A da (sau a lăsa, a pierde) ceva din (sau de la) mână = a da (sau a lăsa, a pierde) ceva care îți aparține sau de care ești sigur că îl poți obține.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Și-apoi s-a îndrepta, nu s-a îndrepta... vrei să pierdem zestrea Luluței de la mînă? ALECSANDRI, T. I 197.
        surse: DLRLC
    • 1.22. expresie (A pleca sau a se întoarce) Cu mâna goală = (a pleca sau a se întoarce) fără a aduce nimic; fără a lua nimic.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat Budulea știa o mulțime de minciuni și niciodată nu venea cu mîna goală. SLAVICI, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • 1.22.1. prin extensiune Fără a-și fi atins scopul, fără niciun rezultat.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • N-am putut nici chiar portretu-ți, umbră scumpă, să-l ridic; Am plecat cu mîna goală, fără-n urmă a privi. MACEDONSKI, O. I 9.
          surse: DLRLC
    • 1.23. expresie A avea (sau a fi la cineva) mâna = (la jocul de cărți) a-i veni rândul să împartă cărțile.
      surse: DEX '09
    • 1.24. expresie A trece (sau a ceda) mâna (cuiva) = a lăsa pe altul să execute un lucru (început); a da întâietate; (la jocul de cărți) a nu juca în turul respectiv, cedând rândul jucătorului următor.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Am cedat mîna... E rîndul dumneavoastră acum. C. PETRESCU, Î. II 216.
        surse: DLRLC
      • El socotea natural ca, în această măsurare de puteri, cei mai slabi să treacă mîna celor mai tari. C. PETRESCU, A. 400.
        surse: DLRLC
    • 1.25. expresie (O) mână de ajutor (mai ales în legătură cu verbele „a da”, „a cere”, „a solicita”, „a fi”):
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: ajutor (s.n.) sprijin attach_file 2 exemple
      exemple
      • Am fi încîntați să vină cineva să ne dea o mînă de ajutor. DEMETRIUS, C. 27.
        surse: DLRLC
      • Te-ai dus chiar pînă acolo să dai mînă de-ajutor Ucigașilor ce-asupră-mi încercat-au un omor. DAVILA, V. V. 167.
        surse: DLRLC
    • 1.26. expresie A lega cuiva mâinile (și picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de mâini și de picioare = a pune pe cineva sau a fi în imposibilitate de a acționa.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.27. expresie A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Prefecții, primarii, perceptorii, jandarmii, toată clica de vătafi ai clasei exploatatoare, aveau mînă liberă să jefuiască și să schingiuiască pe oamenii muncii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2843.
        surse: DLRLC
    • 1.28. expresie A avea (ceva) pe mână = a dispune de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Femeia avea pe mâna sa toată casa.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.29. expresie A pune mâna = a face, a întreprinde ceva.
      surse: DEX '09 sinonime: face întreprinde
    • 1.30. expresie A pune mâna = fura
      surse: DEX '09
    • 1.31. expresie A pune mâna pe ceva = a ajunge în posesiunea unui lucru, a-și însuși un lucru (prin mijloace necinstite).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Spînul pune mîna pe cartea, pe banii și pe armele fiului de crai și le ia la sine. CREANGĂ, P. 207.
        surse: DLRLC
    • 1.32. expresie A pune mâna pe cineva = a prinde, a înhăța, a înșfăca pe cineva.
      exemple
      • Subprefectul și căpitanul dădură ordin călărașilor să se împrăștie prin sat și să mai aresteze pe cîți vor putea pune mîna. BUJOR, S. 128.
        surse: DLRLC
      • Pune mîna pe dînsa și n-o lăsa! CREANGĂ, P. 267.
        surse: DLRLC
      • Cum nu vii tu, Țepeș-doamne, ca, punînd mîna pe ei, Să-i împărți în două cete. EMINESCU, O. I 151.
        surse: DLRLC
    • 1.33. expresie A pune mâna pe cineva = a găsi pe cel de care ai nevoie.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ioane, nu știi tu unde-aș putea pune mîna pe lăutari? ALECSANDRI, T. I 292.
        surse: DLRLC
    • 1.34. expresie A-i pune (cuiva) mâna în piept (sau în gât) = a prinde, a înșfăca (pe cineva); a cere cuiva socoteală, a(-l) trage la răspundere.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.35. expresie A pune (cuiva) mâna în cap = a lua (pe cineva) la bătaie.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.36. expresie A ridica mâna asupra cuiva = a lovi pe cineva, a bate.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: bate lovi
    • 1.37. expresie A-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap = a avea noroc, a-i merge totul din plin.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.38. expresie A-i lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mâna = a face să treacă boala (sau să înceteze durerea etc. cuiva) repede, numaidecât.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.39. expresie Cu mâinile încrucișate (sau în sân, în buzunar, în șolduri) = a sta degeaba, a nu lucra.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: inactiv
    • 1.40. expresie A pune mână de la mână = a strânge, a aduna (bani, obiecte etc.) prin contribuție benevolă.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: contribui attach_file un exemplu
      exemple
      • Punem mînă de la mînă și-i strîngem banii pentru tren. STĂNOIU, C. I. 129.
        surse: DLRLC
    • 1.41. expresie A avea mână ușoară sau a fi ușor de mână = a lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic); a fi îndemânatic.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.42. expresie A fi greu de mână = a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic).
      surse: DEX '09
    • 1.43. expresie A avea mână bună sau a fi bun de mână = a fi îndemânatic, priceput.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.44. expresie A avea mână bună sau a fi bun de mână = a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.45. expresie A-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva = a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Pînă într-atît izbutiră ei a-și face mînă bună la turci, încît împărăția le arăta a sa bunăvoință, întrebuințîndu-i ca slujbași ai bisericei. ODOBESCU, S. I 122.
        surse: DLRLC
    • 1.46. expresie A lua cu o mână și a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult, a fi risipitor; a fi darnic.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.47. expresie A da cu o mână și a lua cu două = a fi hrăpăreț.
      surse: NODEX
    • 1.48. expresie A fi mână largă = a fi darnic, generos.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Nu-i cojocul, ci podoaba de pe el ceea ce-i aduce cîștig cojocarului: asta se plătește, dacă e frumoasă, cu mîna largă și pe întrecute. SLAVICI, O. II 84.
        surse: DLRLC
    • 1.49. expresie familiar A fi mână spartă = a fi risipitor a cheltui fără socoteală.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.50. expresie A avea (sau a fi) mână strânsă = a fi econom; a fi zgârcit, meschin.
      surse: DEX '09
    • 1.51. expresie A-i da cuiva mâna (să facă ceva) = a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.52. expresie Una la mână, se spune pentru a marca primul element al unei enumerări.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Am scăpat patru suflete de la moarte. Asta e una la mînă. STANCU, D. 146.
        surse: DLRLC
    • 1.53. expresie A fi mâna dreaptă a cuiva = a fi omul de încredere al cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Dacă dumnezeu îmi va da un fiu, tu vei fi mîna lui cea dreaptă. ISPIRESCU, L. 31.
        surse: DLRLC
      • Un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului, mai cu seamă la cele politicești. CARAGIALE, O. III 162.
        surse: DLRLC
      • Căpitanul Turculeț îi mîna dreaptă a lui Cantimir-vodă. ALECSANDRI, T. II 8.
        surse: DLRLC
    • 1.54. expresie A cere mâna cuiva = a cere în căsătorie.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • O aștepta în salonașul părintesc... să-i ceară mîna. PETRESCU, C. V. 170.
        surse: DLRLC
      • Un june... ceru mîna tinerii domnițe. NEGRUZZI, S. I 107.
        surse: DLRLC
    • 1.55. expresie Sărut mâna (sau mâinile), formulă de salut adresată femeilor, preoților, persoanelor mai în vârstă (în trecut și boierilor) etc.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.56. expresie Cu mâna lui (sau mea, ta etc.) sau cu mâinile lor (ori noastre, voastre etc.) = direct, personal, fără intervenția nimănui.
      surse: DEX '09 sinonime: direct (adj.) personal (adj.)
    • 1.57. expresie A scoate castanele (sau cărbunii) din foc cu mâna altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei acțiuni periculoase ori riscante.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.58. expresie Cu amândouă mâinile = cu bunăvoință, foarte bucuros, din toată inima.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.59. expresie familiar A avea (sau a fi cu) mână lungă sau a fi lung la mână = a fi hoț, pungaș.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.60. expresie (A fi om) cu dare de mână = (a fi om) înstărit, bogat.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.61. expresie popular A da din mâini (și din picioare) = a face eforturi pentru obținerea unui lucru, a se strădui, a-și da osteneala.
      surse: DEX '09 sinonime: strădui
    • 1.62. expresie A avea mâna curată (sau mâinile curate) = a fi cinstit.
      surse: DEX '09
    • 1.63. expresie A primi (sau a lua) în mână = a primi o sumă netă.
      surse: DEX '09
    • 1.64. expresie A duce de mână (pe cineva) = a călăuzi, a conduce (pe cineva); a sprijini, a proteja (pe cineva neajutorat, nepriceput).
    • 1.65. expresie (A uita) De la mână până la gură = (a uita) foarte repede, în timp foarte scurt.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.66. expresie Cu mâinile la piept sau cu căciula în mână = într-o atitudine umilă.
      surse: DEX '09 sinonime: smerit supus (adj.)
    • 1.67. expresie Cu mâna pe inimă (sau pe cuget) = cu conștiința curată, cu convingerea că e adevărat.
      surse: DEX '09
    • 1.68. expresie A ajunge pe mâini bune = a ajunge în grija, în posesiunea cuiva competent.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.69. expresie A ajunge (sau a aștepta) la mâna altuia = a avea nevoie de ajutorul altuia, a depinde de altul.
      surse: DLRLC
    • 1.70. expresie A-și lua mâinile de pe cineva = a înceta de a mai proteja, de a mai ajuta pe cineva.
      surse: DEX '09
    • 1.71. expresie Din mână în mână = de la unul la altul, de la om la om.
      surse: DEX '09
    • 1.72. expresie A da mâna cu moartea = a trece printr-o mare primejdie; a fi foarte bolnav.
      surse: DEX '09
    • 1.73. expresie A da pe mâna justiției = a deferi justiției; a înainta un infractor organelor judiciare.
      surse: DEX '09
    • 1.74. expresie A fi (sau a cădea, a încăpea etc.) la (sau pe, în) mâna cuiva = a fi (sau a cădea, a încăpea) sub puterea, sub autoritatea cuiva, la discreția cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • De mi-ți mai pica vrodată în mînă, turbinca are să vă știe de știre. CREANGĂ, P. 311.
        surse: DLRLC
      • Astfel încăput pe mîna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înțelege. EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
      • Domnia lui vodă Ștefan e-n mîna lui Ahmet sultanul. SADOVEANU, O. VII 108.
        surse: DLRLC
      • De mine voi n-aveți parte, Că la mînă eu v-am fost, De mine vrednici n-ați fost. BIBICESCU, P. P. 332.
        surse: DLRLC
      • Cetatea-i pe mîna mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 490.
        surse: DLRLC
    • 1.75. expresie A avea pe cineva sub mână = a avea pe cineva sub control, în subordine.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Rînduia singură în cămară, avînd subt mîna ei cîteva slujitoare și roabe de credință. SADOVEANU, Z. C. 108.
        surse: DLRLC
    • 1.76. expresie A face cu mâna = a semnaliza ceva cu ajutorul mâinii.
      surse: DLRLC NODEX
    • surse: DLRLC
    • 1.78. expresie A-și mușca mâinile = a regreta foarte mult ceea ce a făcut sau (mai ales) faptul că n-a făcut ceea ce ar fi trebuit.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: regreta
    • 1.79. expresie A-și pune mâinile (sau mâna) în cap sau a se lua cu mâinile de cap = a se îngrozi de ceva.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: îngrozi
    • 1.80. expresie A avea la mână (pe cineva). = a dispune de ceva compromițător despre cineva; a avea în puterea sa.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.81. expresie A i se tăia (cuiva) mâinile și picioarele.
      surse: DLRLC
    • 1.82. expresie (A fi, a avea) mână de fier sau mână forte = (a fi) om energic, autoritar, sever.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.83. expresie Politică de mână forte = politică dictatorială, tiranică, abuzivă.
      surse: DEX '09
    • 1.84. expresie regional A apuca (pe cineva) pe-a mâinile.
      surse: DLRLC
    • 1.85. locuțiune adjectivală De mâna întâi (a doua, a treia etc.) = de calitatea sau de categoria întâi (a doua, a treia etc.).
      surse: DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Pînă la bătrînețe are să joace roluri de mîna a doua. C. PETRESCU, C. V. 210.
        surse: DLRLC
      • Ștoicea aruncase prin toată casa... ochi de vultur și porunci de mîna a doua. GALACTION, O. I 53.
        surse: DLRLC
    • 1.86. locuțiune adjectivală De toată mâna = de toate felurile, din toate categoriile.
      surse: DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Humuleștenii au fericirea de a vedea lume de toată mîna. CREANGĂ, A. 74.
        surse: DLRLC
      • Cavaleri de toată mîna, și mai mari... și mai mici. ALECSANDRI, T. I 95.
        surse: DLRLC
    • 1.87. învechit Bunuri de mână moartă = bunuri dăruite unei mănăstiri sau unui așezământ de binefacere și care nu puteau fi înstrăinate de acestea.
      surse: DLRLC
    • 1.88. Simbolizează o persoană, un individ (conceput ca autor al unei acțiuni).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Mîna care-au dorit sceptrul universului. EMINESCU, O. I 134.
        surse: DLRLC
    • 1.89. figurat (Simbolizează munca, activitatea) Forță, putere, tărie fizică.
      exemple
      • Mai bine iau o săracă Ce cu mîna ei se-mbracă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 436.
        surse: DLRLC
    • 1.90. Mână moartă = (la unele jocuri de cărți) jucător fictiv căruia i se distribuie cărți, în cont.
      surse: DEX '09
  • 2. Cantitate mică din ceva, atât cât încape în palmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puțin (adj.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • O mână de făină.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Nu căzu din el decît o mînă de cenușă în nisipul cel fierbinte și sec al pustiului. EMINESCU, L. P. 180.
      surse: DLRLC
    • figurat Avea o mînă de învățătură, un car de minte și multă bunătate de inimă. CREANGĂ, O. A. 285.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Ca epitet, precedând termenul calificat, de care se leagă prin prepoziția „de”, indică proporții foarte mici.
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • O mână de om.
        surse: DEX '09
    • 2.2. Urmat de un substantiv la plural, indică un număr redus, un grup restrâns de elemente de același fel.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Noi, o mînă de oameni, ne luptăm de cinci zile și cinci nopți c-o armie-ntreagă. ALECSANDRI, T. II 19.
        surse: DLRLC
      • Vestea că ajutorul așteptat a sosit vărsă nădejdea izbîndirii și un curaj nou în inima acelei mîini de voinici romîni. BĂLCESCU, O. II 91.
        surse: DLRLC
  • 3. (În legătură cu numerale ordinale sau, rar, cardinale) Categorie sau clasă socială.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: calitate rang treaptă
  • 4. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodărie) sau ale unor părți ale lor, care se aseamănă, ca formă și ca utilizare, cu mâna sau care se apucă, se manevrează cu mâna.
    surse: DEX '98
    • 4.1. Mână curentă = bară de lemn, de metal sau de beton care se fixează la partea superioară a unei balustrade pentru a servi ca sprijin pentru mână.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: balustradă
    • 4.2. ieșit din uz Mână curentă = registru de contabilitate în care se înscriu la zi toate operațiile comerciale.
      surse: DLRLC sinonime: jurnal

etimologie:

mânea mâne

  • 1. popular A petrece undeva noaptea, a rămâne, a poposi, a dormi undeva peste noapte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: dormi trage înnopta attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu-l las niciodată să se depărteze ori să mîie la conacul tîrlei, dincolo peste Olt. GALACTION, O. I 65.
      surse: DLRLC
    • Călătorii ajunseră în sat... și maseră peste noapte acolo. MACEDONSKI, O. III 15.
      surse: DLRLC
    • Mîi de noapte aici; pleci mîine pe lumină. CARAGIALE, P. 36.
      surse: DLRLC
    • 1.1. regional A poposi o vreme undeva; a se așeza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: poposi sta
    • 1.2. expresie familiar (Parcă) i-au mas șoarecii (sau o cireadă de boi) în pântece (sau în burtă), se spune despre un om care este mereu flămând, căruia îi este mereu foame, care mănâncă mult, cu lăcomie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Ia mai îngăduiți oleacă măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pîntece. CREANGĂ, P. 259.
        surse: DLRLC
      • Ai flămînzit?... Mai așteaptă, doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. CONTEMPORANUL, VII 99.
        surse: DLRLC

etimologie: