6 definiții pentru mâțucă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MÂȚÚCĂ, mâțuci, s. f. (Rar) Diminutiv al lui mâță.Mâț + suf. -ucă.

MÂȚÚCĂ, mâțuci, s. f. (Rar) Diminutiv al lui mâță.Mâț + suf. -ucă.

mâțu sf [At: LB / Pl: ~uci, (îrg) ~uce / E: mâță + -ucă] 1-6 (Reg) Mâțică (1-6). 7 (Bot) (Trs) Mâțișor (7). 8 (Bot; reg) Lozie (Salix viminalis). 9 (Bot; Trs) Papanași (Trifolium arvense).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mâțúcă (rar) s. f., g.-d. art. mâțúcii; pl. mâțúci

mâțúcă s. f., g.-d. art. mâțúcii; pl. mâțúci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MÂȚÚCĂ s. v. papanaș, pisicuță.

mîțu s. v. PAPANAȘ. PISICUȚĂ.

Intrare: mâțucă
mâțucă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâțu
  • mâțuca
plural
  • mâțuci
  • mâțucile
genitiv-dativ singular
  • mâțuci
  • mâțucii
plural
  • mâțuci
  • mâțucilor
vocativ singular
plural

mâțucă

etimologie:

  • Mâț + sufix -ucă.
    surse: DEX '98 DEX '09