Definiția cu ID-ul 503129:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mîner (mînere), s. n. – Toartă. – Mr. mîneare, megl. mănar. De la mînă, cu suf. -er, sau, mai puțin probabil din lat. manuarius (REW 5332).