MĂCĂLEANDRU, măcălendri, s. m. Pasăre mică de pădure, cu pene brune-măslinii pe spate, roșiatice pe piept și albicioase pe pîntece (Erithacus rubecula). A venit... un măcăleandru, care s-a așezat deasupra pe o crenguță. SADOVEANU, D. P. 96. Un sprinten și viu măcăleandru Zorit se abate din drum. CAZIMIR, L. U. 17. – Variantă: macaleandru (ALECSANDRI, P. A. 125) s. m.