mânuire sf [At: POLIZU / V: (reg) măn~ / Pl: (rar) ~ri / E: mânui] 1 Utilizare pricepută a unui instrument, a unei unelte, a unei arme etc., cu ajutorul mâinilor. 2 Manevrare (1). 3 Folosire. 4 Manipulare (5). 5 (îs) ~ de bani (sau de fonduri) Administrare. 6 (Îas) Ținere a unei gestiuni publice. 7 (Rar) Conducere a unui animal, a unui vehicul etc.